* Gălăţenii aveau la sfârşitul primului semestru al acestui an împrumuturi în valoare de patru miliarde de lei * La nivelul judeţului, asta ar însemna datorii de 6.410 lei pe cap de locuitor * Creditele de consum surclasează net creditele pentru locuinţe * În decurs de un an, restanţele au crescut cu 560 la sută! *
Piaţa bancară gălăţeană a resimţit din plin în primul semestru al acestui an şocul „cutremurelor” financiare. Astfel, în timp ce în primele şase luni din 2009 nivelul creditelor a scăzut cu doar cinci la sută, valoarea creditelor restante a crescut în aceeaşi perioadă cu 25 la sută! Asta în timp ce, la nivelul populaţiei, creditele de consum deţin o pondere de 93,25 la sută, în timp ce creditele pentru locuinţe reprezintă doar 4,62 la sută!
Salt cu dus-întors
Creditele totale contractate de gălăţeni totalizau la sfârşitul primului semestru al acestui an aproximativ patru miliarde de lei, din care 1,9 miliarde lei erau reprezentate de creditele în moneda naţională, iar creditele în valută aveau o valoare de 2,1 miliarde lei, potrivit datelor furnizate de BNR. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut se constată un salt al împrumuturilor cu aproape 423 milioane de lei.
Trebuie însă menţionat că, dacă până la sfârşitul anului trecut s-a mai păstrat un trend ascendent al împrumuturilor, din ianuarie a.c. şi până la începutul lunii iulie, nivelul creditelor a scăzut cu mai bine de 230 milioane lei. Acesta este, în principal, rezultatul a trei factori: noile norme prudenţiale, mai restrictive, impuse de BNR, lipsa de lichidităţi din piaţă, generată de criza financiară, şi, nu în ultimul rând, creşterea dobânzilor ca urmare atât a noilor politici bancare, cât şi a presiunii inflaţioniste.
La bani mărunţi
Valoarea cea mai mare a împrumuturilor revine agenţilor economici, nivelul creditelor contractate de aceştia fiind de 2,1 miliarde lei. Însă nici populaţia nu este departe, cu împrumuturi de peste 1,9 miliarde de lei. În cazul din urmă, creditele pentru consum deţin supremaţia. Gălăţenii s-au împrumutat în moneda naţională cu 890 milioane lei şi cu echivalentul a 563,5 milioane lei în valută pentru acest tip de credite.
De remarcat că, în ceea ce priveşte creditele pentru locuinţe, gălăţenii au preferat valuta. Astfel, în moneda naţională doar 44,146 milioane lei au fost destinate locuinţelor faţă de cele 367 milioane lei în valută.
Din creditele de consum, sumele nu s-au dus neapărat pe televizoare sau frigidere. Mulţi dintre clienţii băncilor, chiar şi atunci când au în vedere achiziţionarea sau modernizarea unor locuinţe, au preferat să apeleze la creditele de consum, chiar dacă sunt ceva mai scumpe, datorită formalităţilor de acordare mai simple, şi faptului că garanţiile imobiliare sunt solicitate expres doar în cazul unei valori mari a împrumuturilor.
Restanţe de milioane
Din păcate se constată că, deşi gălăţenii au contractat treptat mai puţine credite, valoarea restanţelor atinge cote tot mai înalte, semn că datoriile au devenit din ce în ce mai împovărătoare. Dacă la sfârşitul lui iunie 2008 restanţele totalizau doar 19,65 milioane lei, în ianuarie 2009 s-a ajuns la 103,7 milioane lei, iar la finele primului semestru al acestui an la peste 129,6 milioane lei!
Astfel, în decurs de doar un an avem o explozie a restanţelor cu 560 la sută! În acelaşi timp, se observă o evoluţie diferită a creditelor restante în lei şi valută.
În cazul datoriilor neonorate în lei acestea au crescut într-un ritm mai lent, dar mai sigur. Astfel, dacă la sfârşitul lui iunie 2008 restanţele în moneda naţională erau de 17,6 milioane de lei, în ianuarie 2009 au atins 47 milioane lei, pentru ca după încă şase luni să se ajungă la nu mai puţin de 90 milioane lei.
La creditele în valută, panta restanţelor a fost mai abruptă, dar sunt şi ceva semne de redresare. Mai exact, dacă la mijlocul anului trecut restanţele echivalau cu două milioane de lei, în ianuarie 2009 s-a ajuns la restanţe de 56,6 milioane lei!
Îmbucurător este, totuşi, faptul că în primul semestru din 2009 creditele restante au scăzut la echivalentul a 39,5 milioane lei. Astfel, per ansamblu, în primele şase luni ale acestui an, împrumuturile neonorate au înregistrat o creştere de „doar” 25 la sută.
Tăvălugul datoriilor este, însă, departe de a fi trecut. În ciuda unor semne de convalescenţă de pe piaţa financiară, asupra mediului economic gălăţean planează încă multe incertitudini, iar o recidivă este încă foarte posibilă. Cert este că, în ultimul timp, mai ales când vine vorba de credite, am început să realizăm din ce în ce mai des că prudenţa este mama înţelepciunii.
