Din analiza execuţiei bugetului general consolidat pe primele şapte luni ale acestui an rezultă că pe anumite capitole există diferenţe majore comparativ cu perioada similară din 2016, cu impact semnificativ asupra economiei naţionale, avertizează Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), din care face parte şi Patronatul IMM-urilor Galaţi. Drept urmare, pentru susţinerea relansării economice, întreprinzătorii solicită reluarea proiectelor de investiţii publice, deblocarea fondurilor europene şi respectarea angajamentelor privind sprijinirea IMM-urilor.
În ciuda tonului optimist pe care guvernanţii îl au când e vorba de mersul economiei, din datele furnizate de Ministerul Finanţelor rezultă că lucrurile nu sunt chiar atât de „roz”. De exemplu, patronatele atrag atenţia că, deşi în primele şapte luni ale acestui an încasările bugetare totale au fost de 141 miliarde de lei, respectiv 17,3 la sută din PIB, cu 9 la sută mai mari decât în perioada similară din 2016, pentru susţinerea tuturor cheltuielilor bugetare prevăzut de Guvern ar fi nevoie de o creştere a încasărilor de 14 la sută! Mai mult, în comparaţia cu anul trecut, în primele şapte luni ale acestui an se constată că o serie de venituri bugetare-cheie au scăzut semnificativ. De exemplu, sumele încasate din impozitul pe profit au scăzut cu 4,4 la sută, încasările din TVA au fost cu 4,6 la sută mai mici, iar scăderi de 5,8 la sută au fost şi la încasările din accize. În acelaşi timp, sumele primite de la UE în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări au scăzut cu mai bine de 76,6 la sută.
În paralel, la bugetul de stat, cheltuielile de personal au crescut cu 20,3 la sută, cheltuielile curente cu 13,4 la sută, iar cheltuielile cu asistenţa socială s-au amplificat cu 10,7 la sută. Dar mai sunt şi alte cheltuieli unde sunt şi creştere de peste 35 la sută!
„Concluzia este că, deşi ni se spune din nou că „economia duduie”, în fapt cheltuielile bugetare sunt împinse mai mult decât ţine „plapuma” încasărilor. Asta, desigur, se va vedea în creşterea deficitelor bugetare, dar în acelaşi timp apar blocaje în derularea unor investiţii, precum cele în infrastructura de transport, atât de necesare în regiuni precum Galaţiul. Dar există şi posibilitatea ca autorităţile să inventeze noi pârghii fiscale prin care să acopere, pe pielea mediului privat, cheltuielile exagerate la care s-a angajat, de exemplu, prin creşterile salariale sau asistenţă socială”, a explicat preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi, Marian Filimon.
Într-adevăr, în primele şapte luni ale acestui an, potrivit datelor CNIPMMR, „cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de doar 6 miliarde de lei, respectiv 0,7 la sută din PIB”.
Întreprinzătorii atrag atenţia că o creştere a cheltuielilor bugetare nu se poate face fără susţinerea relansării economice. Prin urmare, patronatele apreciază că prioritare ar trebui să fie creşterea investiţiilor publice, dat fiind că acestea au efect multiplicativ în economie, deblocarea fondurilor europene şi alocarea, aşa cum s-a promis, a 0,4 la sută din PIB pentru sprijinirea înfiinţării de noi întreprinderi şi dezvoltarea IMM-urilor. Altfel spus, cheltuielile publice trebuie corelate cu ritmul de creştere al economiei, pentru a nu se intra într-o zonă nesustenabilă din punct de vedere al resurselor bugetare.
