* Noua grilă de salarizare va elimina o parte din discrepanţele dintre diferitele categorii de salariaţi, apreciază patronatele gălăţene * IMM-urile despre protestele magistraţilor: „nejustificate”, „iresponsabile” şi „lipsite de bun-simţ” * Între presiunile pe creşterea salariilor mici şi temperarea migrării forţei de muncă din mediul privat spre cel bugetar *
Mediul economic privat şi mediul bugetar sunt într-o interacţiune continuă, nu pot exista unul fără celălalt. Dar, din păcate, până acum, mediul privat a fost privit doar ca un fel de vacă de muls taxe şi impozite, iar în sistemul bugetar, pe lângă adevăraţii profesionişti, fără de care sistemul public nu ar putea funcţiona, s-au lipit şi destule „căpuşe” propulsate într-un post la stat pe căi îndoielnice.
Legea unică a salarizării în mediul bugetar, dar şi celelalte măsuri de reducere a cheltuielilor publice îndepărtează, măcar în parte, inechităţile care au grevat mediul economic, apreciază patronatele gălăţene din cadrul Consiliului Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).
De bunăvoie şi… siliţi de FMI
O lege unică a salarizării în mediul bugetar era necesară în primul rând pentru a înlătura din discrepanţele apărute între diferitele categorii de salariaţi, fie ei de la stat sau din mediul privat.
„Grila de salarizare propusă poate că este perfectibilă, dar trebuia tăiat nodul odată. De 20 ani de ani se tot vorbeşte de o lege unică de salarizare, prin care atât raporturile dintre bugetari, dar şi raporturile dintre bugetari şi salariaţii din mediul privat, să fie aşezate pe un făgaş normal. Din păcate, până acum, nu s-a întâmplat nimic. Ba, din contra, inechităţile s-au adâncit, extremele s-au înmulţit, am creat pe bani publici, bani ce provin până la urmă din mediul productiv privat, categorii de salariaţi favorizaţi sau superfavorizaţi”, ne-a declarat Marian Filimon, vicepreşedintele CNIPMMR.
Patronatele mai apreciază că lipsa de voinţă politică, dar şi disensiunile sindicale au împiedicat până acum adoptarea unei legi a salarizării, iar faptul că, totuşi, până la urmă s-a ajuns la concretizarea acestui proiect de lege se datorează presiunilor din partea FMI şi a Băncii Mondiale.
Şantaj pe faţă
Însă chiar dacă introducerea unei legi unice de salarizare este considerată un factor pozitiv, CNIIMMR consideră că protestele şi revendicările salariale precum cele ale magistraţilor sunt total nejustificate şi dovedesc „iresponsabilitate” şi „o totală lipsă de bun-simţ”.
„A fost un aşa dezmăţ pe bani publici, s-a depăşit într-atât măsura, încât cei care ţipă la ora actuală chiar că nu mai au simţul realităţii, nu mai au simţul măsurii. Adică, li se pare că tot ce a fost până acum a fost normal şi firesc”.
„Nu avem nimic cu Justiţia, vrem ca ea să fie performantă. Dar genul de proteste precum cele la care au apelat magistraţi nu numai că sunt la limita legii, dar s-a ajuns la un şantaj pe faţă, întreaga societate românească a fost luată ostatică de magistraţii dornici să-şi conserve sau chiar să-şi mărească privilegiile”.
„S-a vorbit mult de salarii, dar nu s-a scos o vorbă de sporurile, primele, de gratuităţile la medicamente şi asistenţă medicală, de transportul gratuit de care magistraţii beneficiază. S-a aplicat doar legea celui care ţipă mai tare, ignorându-se cel mai elementar bun-simţ”, a arătat Marian Filimon.
Vicepreşedintele CNIPMMR a subliniat că mediul de afaceri a resimţit din plin „şantajul” magistraţilor, dat fiind faptul că în Justiţie, pe perioada protestelor, a fost blocată şi amânată soluţionarea proceselor de ordin comercial sau cazurile de insolvenţă, iar la Registrul Comerţului nu a mai fost un judecător delegat care să avizeze înfiinţarea sau desfiinţarea de societăţi comerciale.
Nu în ultimul rând, CNIPMMR consideră că pretenţiile magistraţilor nu se justifică şi din cauză că, în ciuda fondurilor bugetare investite în Justiţie pentru combaterea corupţiei, performanţele rămâne mai mult decât mediocre. În continuare avem „o corupţie fără corupţi”.
Efecte colaterale
Patronatele gălăţene speră că, în ciuda aspectelor controversate ale legii unice a salarizării, diferenţele de salarizare între mediul privat şi cel de stat vor deveni în timp mai mici.
„Suntem singura ţară europeană în care veniturile din mediul privat sunt mai mici decât cele din mediul bugetar. Dat fiind faptul că noua lege va bloca salariile mari şi va permite creşterea salariilor mai mici va aduce mai mult echilibru. Până acum, în mediul bugetar s-a mers cu salariile, mai ales la vârf, cât s-a putut, fără să se ţină cont de vreun criteriu de performanţă, de o cuantificare a calităţii muncii. Prin salariile deseori nejustificate din sistemul bugetar se punea presiune pe mediul privat, fără să se ţină cont că la o întreprindere nu poţi să măreşti salariile după toane politice, ci în raport cu productivitatea”, a mai declarat reprezentantul patronatelor gălăţene.
Filimon a precizat că, dat fiind faptul că salariul minim pe economie va creşte, va exista o presiune şi pe salariile din mediul privat, dar că prin plafonarea salariilor mari din sistemul bugetar, presiunea majorărilor se va resimţi în mediul privat preponderent tot la nivelul salariilor mici.
Nu în ultimul rând, reducerea cheltuielilor bugetare şi temperarea angajărilor în sistemul de stat va reduce şi fenomenul migrării forţei de muncă din mediul privat spre mediul bugetar.
