Amenajarea navigabilă a râului Prut şi legăturile prin canale navigabile care s-ar putea face pe Vistula până la Gdansk ar asigura o nouă rută comercială spre Marea Neagră şi ar oferi o alternativă ieftină la transportul de mărfuri feroviar şi rutier. Recenta conferinţă pe tema acestui proiect, desfăşurată la sfârşitul săptămânii trecute, a demonstrat că există susţinere pentru această idee nu numai la nivelul autorităţilor publice gălăţene – Primăria şi Consiliul Judeţului Galaţi – ci şi la nivel naţional, mai multe ministere exprimând deja un prim punct de vedere referitor la acest proiect. Mai mult, această arteră navigabilă a devenit subiect de analiză şi la nivelul Comisiei Europene şi al altor instituţii internaţionale.
După cum v-am informat în paginile ziarului nostru, o cale navigabilă între Galaţi şi Gdansk, prin amenajarea râurilor interioare Vistula-San-Nistru- Prut, în care ar fi implicate România, R. Moldova, Ucraina şi Polonia, poate lega Marea Baltică de Marea Neagră, ar reduce considerabil costurile transporturilor de mărfuri în Europa şi ar contribui la relansarea porturilor din zonă. Acest proiect a fost prezentat în premieră, în 1920, de Fundaţia Carol I, însă în prezent se vine cu un concept orientat pe o perspectivă mai amplă, „care încearcă să înglobeze coordonatele avute în vedere de proiectele anterioare, dar adăugând noi dimensiuni”, a precizat Petru Schipor, preşedintele Ekkou VP, o companie specializată pe furnizarea de servicii integrate pentru derularea unor investiţii ce s-a implicat în relansarea acestui proiect.
„Beneficiile ar fi multiple. Ca parte a dezvoltării coridorului Nord-Sud, se consolidează interconectarea şi integrarea economică a R. Moldova şi Ucraina în spaţiul UE, în paralel cu deschiderea unei noi rute de transport între România şi Polonia. De asemenea, în afară de navigaţie, am avea o serie de lucrări de prevenire a inundaţiilor, irigaţii, dar şi o serie de amenajări hidroenergetice. Nu în ultimul rând, din punct de vedere geopolitic, un astfel de proiect ar contribui la întărirea independenţei economice şi politice a Ucrainei şi Republicii Moldova şi strângerea relaţiilor cu spaţiul comunitar, obiectiv căruia inclusiv România îi acordă o mare importanţă”, a explicat preşedintele Ekkou VP, Pentru Schipor.
La rândul său, în calitate de reprezentant al administraţiei publice gălăţene, preşedintele CJ, Costel Fotea, a arătat că „realizarea unei „autostrăzi pe apă” care să traverseze întreaga Europă de Est pe direcţia nord-sud poate avea un impact major asupra dezvoltării comunităţilor noastre, vor optimiza fluxurile comerciale existente, iar pentru noi va fi un argument solid pentru a atrage noi investiţii directe şi de a crea noi locuri de muncă”. În acelaşi timp, preşedintele CJ a precizat că trebuie să fim realişti în promovarea acestui proiect, dat fiind faptul că pentru o astfel de investiţie va fi nevoie de sprijinul UE.
Acelaşi îndemn la conturarea „unui proiect realist şi viabil”, care să poată fi susţinut în atragerea de finanţare şi parteneri, a venit şi din partea reprezentanţilor ministerelor prezente la dezbatere: Ministerul Afacerilor Externe, Minister Mediului de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat şi Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene. Dar cele trei ministere şi-au manifestat deja sprijinul pentru acest proiect, în pregătirea acestuia urmând să fie cooptat şi Ministerul Transporturilor. S-au conturat deja o serie de paşi. Ministerul Afacerilor Externe va susţine prezentarea proiectului în cadrul unor reuniuni internaţionale, precum Atlantic Council, ce se va desfăşura, în 2018, la Bucureşti, dar şi în alte formate de parteneriat în care România este parte, inclusiv la nivelul UE. Ministerul Mediului de Afaceri are în vedere proiectul Galaţi-Gdansk în pregătirea unui plan mai amplu de vizează relansarea fostelor zone industriale, plan ce va fi prezentat în decembrie, iar Ministerul Dezvoltării şi Fondurilor Europene şi-a manifestat deschiderea în identificarea modalităţilor de finanţarea a unor componente din proiect prin intermediul fondurilor structurale.
Participanţii la dezbatere au convenit că următorul pas ce ar trebui iniţiat este cel al găsirii unei forme juridice în care toate părţile interesate să poată coopera în vederea realizării proiectului, cu obiective şi evaluări preliminarii într-o formă care să poată fi prezentate şi partenerilor străini. În acest sens, o primă întâlnire de lucru între reprezentanţilor mediului de afaceri şi cei ai ministerelor care pot sprijini proiectul este programată pentru săptămâna viitoare, la Bucureşti.
