Premierul Mihai Tudose s-a întâlnit marţi, 21 noiembrie, cu reprezentanţii combinatului siderurgic ArcelorMittal Galaţi. Întâlnirea are loc într-un context general destul de tensionat, fie şi numai dacă ne gândim la controversele legate de atribuirea unor contracte în cadrul unor proiecte de investiţii publice.
Întâlnirea dintre premierul Mihai Tudose şi reprezentanţii combinatului gălăţean a fost inclusă pe agenda oficială de întâlniri de la Palatul Victoria, ArcelorMittal fiind reprezentată de directorul general al ArcelorMittal Galaţi, Bruno Ribo, precum şi de country managerul ArcelorMittal, Ionel Borş. Despre rezultatele discuţiilor s-au spus, însă, destul de puţine. Guvernul nu a venit cu detalii suplimentare privind întâlnirea, iar reprezentanţii combinatului siderurgic ne-au declarat doar că "s-au discutat chestiuni legate de activitatea ArcelorMittal şi despre situaţia mediului de afaceri".
Cert este că întâlnirea dintre premierul Tudose şi conducerea combinatului siderurgic vine după ce, în luna mai, o întâlnire similară a avut loc şi cu premierul de la acea dată, Sorin Grindeanu. Atunci, surse apropiate discuţiilor au confirmat pentru "Viaţa liberă" că unele dintre subiectele abordate au fost realizarea podului peste Dunăre, de la Brăila, dar şi proiectul gazoductului BRUA. Sunt proiecte în care siderurgiştii gălăţeni ar putea avea un cuvânt greu de spus şi, cu siguranţă, ele s-au numărat şi pe agenda discuţiilor dintre premierul Mihai Tudose şi conducerea ArcelorMittal Galaţi.
Gazoductul cu suspine
Din păcate, în ceea ce priveşte proiectul BRUA (proiect în valoare de 560 milioane de euro, confinanţat de Uniunea Europeană - n.r.), situaţia este destul de încurcată. Proiectul presupune livrarea a 475 km de ţeavă sudată, ceea ce ar însemna un front de lucru important pentru ArcelorMittal Tubular Products Galaţi, dar până în prezent, cel puţin, lucrurile nu au mers în direcţia dorită de siderurgiştii gălăţeni. De altfel, pe 8 noiembrie, câteva sute de siderurgişti de la Arcelor Mittal Galaţi şi ArcelorMittal Tubular Products Galaţi au protestat în faţa Guvernului faţă de modul în care Transgaz, gestionarul proiectului BRUA, a organizat licitaţia pentru prima fază a lucrărilor. Motivul nemulţumirilor a fost că, deşi ArcelorMittal Tubular Products este singurul producător naţional de ţeavă sudată longitudinal expandată la rece din România, oferta companiei nu a fost selectată de Transgaz, fiind preferate oferte cu preţuri de dumping din afara UE şi astfel s-au încălcat inclusiv procedurile de achiziţie pentru proiecte finanţate de la bugetul comunitar. De altfel, compania gălăţeană a contestat în instanţă licitaţia, o decizie urmând să fie dată, în cursul acestei luni, de Curtea de Apel Alba Iulia.
Podul, ce facem cu podul?
La fel de important este şi proiectul podului peste Dunăre, de la Brăila. În acest caz, investiţia este estimată la 500 milioane de euro şi reprezintă cel mai mare contract pentru un proiect de infrastructură din ultimii 27 de ani. Câştigătoare a fost desemnată asocierea Astaldi S.p.A - IHI Infrastructure Systems Co. Ltd., dar rezultatul este contestat de o asociere de companii chinezeşti. Indiferent de soluţia tehnică avută în vedere de proiectanţi, combinatul siderurgic este interesat să livreze oţelul ce va fi folosit la lucrări. Practic, de pe poarta combinatului, oţelul ar ajunge direct la locul în care trebuie folosit, ceea ce înseamnă o reducere de costuri însemnată.
Temerile sunt legate, însă, tot de vulnerabilităţi în faţa oţelului furnizat în UE la preţ de dumping, în special de China. Comisia Europeană a luat deja o serie de măsuri pentru protejarea pieţei interne şi a locurilor de muncă din industria siderurgică (de exemplu, cel puţin 51 la sută din produsele achiziţionate trebuie să fie din interiorul UE - n.r.), dar cazul BRUA a demonstrat că unele din normele comunitare au fost făcute uitate de autorităţile române.
