La finele anului trecut au fost discuţii aprinse despre citricele care sunt tratate cu theabendazol – imazalil (E233, aşa se numeşte pesticidul folosit în agricultură pentru combaterea bolilor la citrice). Chiar dacă unele magazine au luat atitudine şi au afişat, la loc vizibil sau mai puţin vizibil, că citricele sunt tratate şi că nu este recomandată utilizarea cojii, comerţul merge înainte. La fel şi importul de citrice. Chiar dacă aceste discuţii au fost date uitării de mulţi români, situaţia nu s-a schimbat. Mai grav este că nu doar citricele au probleme, iar alimentele aduse de peste hotare par a fi o bombă chimică pentru consumatori.
Recent, autorităţile din Constanţa au făcut cale întoarsă unui vas care aducea, din Egipt, cartofi. Era vorba despre 1.100 de tone de cartofi care erau contaminaţi cu bacteria Ralstonia solanacearum (Putregaiul brun). Ministerul Agriculturii avertiza atunci că nu există nicio metodă chimică sau biologică de control a acestei bacterii, iar folosirea acestor cartofi ar putea crea mari probleme, mai ales că exista riscul de contaminare a solului sau a apei cu bacteria provenită din resturile rezultate în urma consumului cartofilor.
Mai nou, autorităţile din Bucureşti au descoperit şi 20 de tone de dovlecei contaminaţi cu reziduuri de pesticide. Legumele, care erau aduse din Turcia, au fost distruse prin incinerare.
Cazurile nu sunt singulare, acestea fiind aduse în atenţia publică, cel mai probabil, din pură întâmplare. Aici ar trebui să ne amintim şi de declaraţiile unui ministru care vorbea despre peşte de import cu viermi. Tragic este faptul că, deşi la noi în ţară se cultivă şi cartofi şi dovlecei, se preferă importul de legume contaminate cu pesticide, pentru a putea rezista transportului, sau cu diferite bacterii care le pot fi chiar fatale consumatorilor care mai au şi afecţiuni medicale.
Din păcate, legumele de import ajung în supermarket-uri la preţuri mai mici decât cele de producţie autohtonă, iar românii, care nu au venituri impresionante, aleg să le cumpere, reuşind astfel să facă şi o mică economie la bugetul familiei. Cei care ar trebui să ia măsuri şi să oprească vânzarea de otravă la kilogram îşi permit să cumpere alimente bio, aşa că nu au niciun interes să mai apere şi omul de rând, înrobit de taxe şi cu salariu mult prea mic pentru a putea trăi sănătos.
