Ştiţi bancul acela cu trei lupi care se duc la stână să mănânce oi şi după ce primul îşi ia o bâtă peste bot le zice celorlalţi "intraţi voi, că pe mine mă bufneşte râsul"? Ei, cam aşa e şi cu schimbarea. Toţi o vrem, dar să înceapă de la ceilalţi.
Toţi vrem să trăim mai bine, să fim mai civilizaţi, mai buni, mai frumoşi, mai corecţi. Totul începe cu "de ce nu?". Răspunsul e simplu. Pentru că, de fapt, nu vrem. Am vrea să se schimbe, dar să fie totul la fel, adică schimbarea să nu ne pună osul şi mintea la treabă, ci să ne arate numai beneficiile. Dar am şti ce să facem cu beneficiile dacă nu ştim mecanismul prin care să ajungem "mai"? Greu de crezut. Să vă explic. Acum câteva zile, un tânăr care munceşte în Marea Britanie mi-a relatat cum că părinţii lui, care locuiesc într-o comună la vreo 30 de kilometri de Galaţi, au fost jefuiţi de hoţi. Le-au intrat în casă, ziua în amiaza-mare. Fără îndoială, tâlharii ştiau obiceiurile casei, cine, cum şi unde obişnuieşte să stea şi nu şi-au făcut nicio clipă grijă că vor fi prinşi. După ce şi-au terminat treaba, au dispărut, lăsându-i pe proprietari să ajungă la poliţie, să ceară ajutor. Un ajutor sperat, câtă veme, se pare, nu sunt singurii păţiţi din sat. Numai că, la post li s-ar fi spus că oamenii în uniformă "sunt ocupaţi". Replica nu prea inspiră siguranţă şi încredere, nu? Faptul i-a provocat revolta tânărului care munceşte pe mealeaguri străine mult mai mult decât cotrobăirea casei părinteşti. Ar fi vrut să tragă un semnal de alarmă, gândindu-se că poate hoţii vor face şi mai mult rău, "protejaţi" de programul "mult prea încărcat" al oamenilor legii, care nu aveau timp să-i caute. Un demers justificat şi civic. Ei bine, toate acestea au rămas la stadiul de simplă idee pe care v-o relatez, aici, pentru că părinţii păţiţi, rămaşi la ţară, unde gura satului e mai tare ca orice buletin de ştiri şi unde cum îţi aşterni în relaţia cu autoritatea, aşa dormi, nu vor să-şi asume. Necazul lor e al lor şi atât. Bine că nu le-a dat în cap sau nu le-a luat mai mult. Că poate un alt bătrân o muri de inimă, noaptea, cu hoţii în casă, sau poate vreunuia îi vor fi luaţi ultimii bani de pâine sau vreo bunică ar fi siluită de "vizitatori", e altceva. Nu şi-o doresc, dar nu vor să fie cei care strigă. La fel ca toţi cei care înjură corupţia şi pe corupţi, dar nu se dau înapoi să caute "scurtături" când au nevoie de un act, de vreo "pilă" la traseu sau de vreun medic. Să se schimbe, dar să înceapă din altă parte. De unde, fraţilor? De unde?
