Haz de necaz

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Că românul s-a născut poet, o ştiam cu toţii. După cum ştiam şi că e mare meşter la inventat, spus şi transmis bancuri, cu cât mai deochiate, cu atât mai bine.

Uşurinţa cu care face românul haz de necaz l-a ajutat să treacă peste dificultăţi, oricât de greu ar fi fost, aşa că nu este, până la urmă, un lucru rău. Dar finalul de campanie electorală pentru alegerile prezindenţiale mi-a demonstrat, mie, cel puţin, că nici miştouri nu mai ştim să facem ca lumea.

Iar asta mi se pare mai trist decât faptul că nu reuşim să fim uniţi nici ca să trecem peste sau prin criza economică, mai trist chiar şi decât „amănuntul” că suntem la un pas de a deveni o ţară neguvernabilă, că guvernată nu mai e România de o bună bucată de vreme.

În ultimele zile de campanie, am primit, pe mail, prin poştă, prin SMS-uri, tot soiul de mesaje electorale. În versuri, în sloganuri, în ameninţări, în rugăminţi, în icoane, în tot ce vreţi dumneavoastră.

Şi, dacă sunteţi cetăţeni cu drept de vot, e imposibil să nu fi primit, la rându-vă, măcar unul dintre ele. Am aflat, cu ocazia asta, că românii din politică fac versuri proaste:

„Moş Nicolae, am fost cuminte/Adu-mi în dar un preşedinte/ Dar, ţine minte, să nu fie un preşedinte jucărie/Chiar dacă e un pic cam chior/Vreau preşedinte jucător” suna un mesaj transmis de adepţii preşedintelui Traian Băsescu, în chiar ziua alegerilor, cu câteva ore înainte de închiderea urnelor.

Un plic de la PSD, conţinând o icoană şi un mesaj lacrimogen al lui Mircea Geoană, a ajuns şi el în cutia poştală tot în ziua alegerilor. Acum, că a vrut staff-ul de campanie al PSD să marşeze pe ideea unui preşedinte credincios, într-o ţară în care majoritatea este creştin-ortodoxă, nici nu mă miră, nici nu mă supără.

Dar să asociezi icoanele unui asemenea demers, ba să le mai pui şi însemne de partid pe verso, e chiar prea mult! Nu de alta, dar pentru a putea noi acum să ne închinăm (dacă vrem, în intimitatea caselor noastre şi în biserici) la icoanele astea, au murit oameni încă de pe când nici nu eram recunoscuţi, oficial, drept români. Şi nu puţini.

Dacă s-au furat sau nu voturi, cine ştie nu spune, iar cine spune, nu este prea credibil. Un lucru este însă clar: au fost puse la bătaie toate resursele de imaginaţie, tehnice şi financiare ale partidelor aflate în competiţie pentru a-i face propagandă candidatului propriu.

PD-L-ul şi-a pus la treabă oficialităţile de prim rang. SMS-urile trimise în numele unor asemenea persoane, fiind semnate, au fost însă mai delicate în exprimare: la Galaţi, inspectorul şcolar general Doru Resmeriţă (PD-L) ne îndemna să mergem la vot, la Arad, primarul Gheorghe Falcă (cumătru cu Băsescu) îi ruga pe oameni să fie alături de el şi să voteze pentru oraşul lor (!!) şi le mulţumea anticipat. 

Concomitent, alte echipe ale aceloraşi partide se întreceau în mesaje relaxate şi nesemnate: „Hoarda portocalie va chefuii şi Băsescu va sărbătorii”, suna unul dintre ele, cu greşelile gramaticale subliniate, provenit probabil din tabăra PSD.

Asta în timp ce altul – „Ştire de ultimă oră: în partida de şah de joi, Băsescu i-a dat mat lui Geoană. Revanşa doar peste 5 ani pt. că a bătut Vântu (Patriciu, Voiculescu) pe la Geoană” – tot nesemnat, poartă clar amprenta PD-L.

Nu ştiu alţii cum sunt, vorba lui Creangă, dar mie toate încercările acestea patetice, de ambele părţi, de a-mi influenţa decizia privind votul, nu mi-au provocat decât lehamite.

Şi,  la versurile proaste şi glumele răsuflate emise de dumnealor, nu pot  răspunde decât printr-o dedicaţie către noul preşedinte al României (fie că rămâne dl Băsescu sau, în urma contestaţiei PSD, vom avea alte alegeri, cu un alt câştigător)  cu versurile poetului Mihai Eminescu:

„De-o fi una, de-o fi alta… Ce e scris şi pentru noi,/ Bucuroşi le-om duce toate, de e pace, de-i război”. Război am avut destul, poate e timpul pentru puţină pace.

Citit 975 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Mai multe din această categorie:

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.