Fiecare dintre cei trei mari actori ai scenei politice – PD-L, PSD şi PNL – face de câteva zile ce ştie mai bine, adică … declaraţii. În afară de vorbe goale, unele mai găunoase decât celelalte, nimeni nu pune mâna la treabă, aşa cum ne-am fi aşteptat.
Poate sunt singura din ţară – deşi nu cred asta – dar am crezut că în prima zi după alegeri, indiferent de preşedintele câştigător, liderii partidelor se vor întâlni şi vor stabili cât se poate de repede un plan de măsuri anti-criză. Râdeţi, nu?
Da, este de-a dreptul ilar cum în campania electorală criza ba era inexistentă (din punctul de vedere al PD-L), ba înghiţise toată România (din punctul de vedere al coaliţiei PSD-PNL), exagerări şi de o parte şi de alta. Şi acum – să mori de râs, nu alta! – nu mai scoate unul o vorbă despre criză.
În schimb, politicienii se tot perindă pe la diverse posturi de televiziuni şi fac tot soiul de declaraţii, care mai de care mai dure, despre alegeri, fraude, voturi, etc. Nu spun, nu, într-adevăr, se simte parcă o jenă la nivel naţional în momentul în care te gândeşti că, poate, alegerile au fost câştigate prin fraudă.
Însă pentru aşa ceva avem – încă mai avem, nu? – instituţii specializate să lămurească problema. De aceea există Poliţie, Procuratură, instanţe de judecată, Curtea Constituţională.
Partidele sunt atât de ocupate cu discursurile, alianţele şi negocierile, încât nu sunt în stare nici măcar să tragă învăţămintele din suspiciunea – sau nu! – de fraudă electorală.
Dacă în această campanie electorală s-au petrecut lucruri necurate, imediat, chiar a doua zi, ar fi trebuit să iasă politicienii şi să anunţe că vor depune proiecte de lege pentru ca pe viitor, furtul de voturi să nu mai fie posibil.
Să fiu mai explicită. PD-L a spus – inclusiv la Galaţi – că a avut un sistem anti-fraudă foarte bine pus la punct. La nivel naţional am aflat de la domnul Videanu că acest sistem intern a fost pus la punct încă de la alegerile din 2004, când voturile pentru democraţi au fost furate.
Deci, un sistem există. Foarte frumos, dar de ce nu l-au transformat în lege pe cei de la PD-L, să beneficiem cu toţii.
Să trecem acum la PSD; în afară de plângerile privind votul multiplu, turismul electoral sau tradiţionala cumpărare de voturi, de această dată social-democraţii se plâng că membrii secţiilor de votare au fost forţaţi să semneze în alb procese verbale.
Haida de! Deci, preşedinţii secţiilor s-au dus cu pistoalele la tâmplă pe la membrii PSD din secţii şi aşa i-au forţat să semneze, nu? Căci în caz contrar, cum ar fi fost posibil?
Ce, oamenii aceia nu au citit legea alegerilor niciodată? Dânşii nu ştiu că nu e în regulă în general, nu doar la alegeri!, să semnezi în alb?!
A, şi încă ceva: dacă tot se tem aşa de tare partidele de fraudă electorală, de ce Dumnezeu nu se introduce CNP-ul fiecărui alegător într-un computer, atunci când vine la vot, iar printr-un program, să se ştie, la nivel naţional, dacă individul a mai votat sau nu o dată?
E chiar aşa de scump sau imposibil de realizat un astfel de program? Şi dacă nu, atunci care e problema? E mai simplu să ţipăm, după, „hoţii!”, în loc să ne păzim din timp?
