Planul Național de Redresare și Reziliență, celebrul PNRR despre care citim și vedem pe toate site-urile și posturile TV, a fost așteptat cu sufletul la gură de întreprinzătorii mici și mijlocii. E drept, nu numai de ei, ci de toată țara, dar IMM-urile, considerate - de alții! - motorul economiei, se așteptau ca măsurile dedicate acestui sector din România să fie ceva "oau". Acum, însă, au motive de dezamăgire, pentru că PNRR, așa cum a fost dat publicității de guvernanți, este departede ceea ce-și doreau IMM-urile și de ce ar fi putut să beneficieze, dacă ar fi fost în altă țară!
Reprezentanții Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), una dintre cele mai puternice organizații patronale din țară, au luat "la bani mărunți" PNRR-ul și o primă concluzie, deloc îmbucurătoare, este că suma alocată mediului de afaceri (deci, nu exclusiv IMM-urilor), de 1,3 miliarde de euro, reprezintă numai un sfert din valoarea reală necesară a fi direcționată către IMM-uri, de 5,1 miliarde de euro, conform unui studiu invocat chiar de către autorităţi în PNRR.
Nu numai că alocarea pentru IMM-uri este la un sfert din necesar, dar aproape un sfert din acest sfert se vor duce în alte buzunare. Concret, aproximativ 286 milioane de euro (adică 22 la sută din valoarea totală alocată de 1,3 miliarde de euro) vor reprezenta costuri cu comisioanele și cheltuielile de administrare ale unor entități terțe. Asta ar fi o a doua veste proastă, conform analizei CNIPMMR. Și mai sunt și altele!
Proiectele de investiţii în mediul de afaceri nu sunt construite pe baza unor indicatori cuantificabili. Multe dintre măsurile care au ca scop finanţarea IMM-urilor nu prevăd clar câte dintre acestea vor beneficia de sprijin. Din analiza citată, rezultă că aproximativ 3.200 de IMM-uri vor putea beneficia de o formă de finanţare prevăzută în PNRR. Adică, doar 0,04 la sută din totalul IMM-urilor din Romania.
"Absolut toate reformele au o componentă de asistență tehnică, lucru care nu se justifică, în condiţiile în care avem personal specializat angajat în aparatul de stat, care beneficiază de sporuri pentru atragerea de fonduri şi implementarea proiectelor cu finanţare europeană. Susţinerea atât a cheltuielilor cu consultanţa externă, cât şi a cheltuielilor cu personalul specializat din sistemul bugetar nu arată decât o administrare defectuoasă a fondurilor publice", apreciază CNIPMMR.
Diferența dintre gândirea "de stat", din birouri, și cea "privată", de pe teren, reiese clar din propunerile de măsuri înaintate de către CNIPMMR, prin care urmau să fie finanţate 180.000 de IMM-uri şi nu doar 3.000, aşa cum se menţionează în PNRR, şi ar fi acoperit nevoia de finanţare a sectorului, de 5 miliarde de euro, nu doar pe sfert. Dar asta-i treaba cu pomul lăudat...
