Cel mai recent Eurobarometru a plasat România pe un deloc onorant loc 6 european în ceea ce privește munca "la gri", adică acea formă prin care angajatorii evită plata integrală a taxelor și a impozitelor pe salariu și încheie contracte de muncă pe salariul minim, restul banilor fiind dați în mână, fără să fie impozitați. Astfel, unul din douăzeci de români prestează "la gri", ceea ce înseamnă că aproape 300.000 de oameni au contracte de muncă pe o sumă mai mică decât cea reală încasată. Pe termen scurt, pare tentant pentru angajați, mai ales pentru cei tineri, dar, pe termen lung, aceștia nu au decât de pierdut, atât la pensie, cât și mai devreme, atunci când vor dori să facă un credit și vor descoperi că nu au bonitate. Conform Eurobarometru, portretul-robot al angajatului român care muncește "la gri" este următorul: bărbat cu vârsta între 15 și 24 de ani, care lucrează în servicii.
O consecință a dezvoltării fenomenului de muncă "la gri" o reprezintă creșterea numărului de angajați cu salariul minim. Acesta a crescut de cinci ori în ultimii zece ani, spun autoritățile, iar România a ajuns pe primul loc în Europa la acest capitol, cu aproape 1,6 milioane de oameni plătiți cu salariul minim.
Există mari diferențe între munca "la gri" și cea "la negru". Munca "la negru" înseamnă că e fără forme legale și poate fi depistată. Are chiar mai multe aspecte: atunci când nu se încheie contract individual de muncă sau când acesta nu este înregistrat în Revisal în termenul legal, ori atunci când patronul cheamă la muncă angajați cu contractul individual suspendat sau, de asemenea, în afara programului de lucru stabilit anterior. Cum spuneam, oricare dintre aceste patru situații este "cuantificabilă" și atrage amenzi de zeci de mii de lei pentru patronii și salariații depistați de către ITM. Ați putut citi recent în "Viața liberă" despre amenzile de peste 800.000 de lei date în Galați de la începutul acestui an.
Cu munca "la gri" e mai greu, în primul rând pentru că România nu are încă legislație pentru așa ceva. Dar semnele sunt vizibile, spun autoritățile, de exemplu, în construcții, unde unii angajați au contracte de două ore, ceea ce e mai mult decât dubios. De altfel, construcțiile sunt printre domeniile cu cele mai multe cazuri de muncă nedeclarată, alături de panificație, activități de protecţie şi pază, depozite şi service, spălătorii, comerţ, birouri notariale, de avocatură şi de arhitectură. Acestea vor fi "țintele" inspectorilor de muncă până la sfârșitul acestui an, în fiecare săptămână urmând să fie controlat câte un domeniu susceptibil. Primele pe listă sunt construcțiile, panificația, paza și protecția. Se pregătesc toate celelalte...
