Alegerile parlamentare desfăşurate duminica trecută în Bulgaria au adus în noul legislativ trei partide cu mesaj declarat anticorupţie, unul dintre acestea, recent înfiinţat, fiind chiar câştigător al scrutinului, cu nu mai puţin de 25% din voturi. Problema de fond a vecinilor de la sud de Dunăre, pentru care au mai fost organizate alegeri anticipate în aprilie şi în iulie, rămâne însă nerezolvată. Cele trei partide anticorupţie nu pot forma o coaliţie de guvernare decât împreună cu unul dintre vechii "corupţi" (socialiştii, cel mai probabil), o alianţă total nefirească şi care nu poate fi evitată decât cu preţul unei noi runde de alegeri.
Cea mai mare problemă nu este însă asta, ci participarea la vot a bulgarilor, de numai 25,5%, procentaj care nu prea le-a sărit în ochi analiştilor politici. Şi un semnal mai grav la adresa întregii clase politice decât faptul că trei sferturi din populaţie nu mai vrea să voteze nu cred că există.
Din păcate, după "jocurile" politice din România din această toamnă, spre un asemenea absenteism masiv ne îndreptăm şi noi, pentru că multora li se pare din ce în ce mai inutil să voteze, în condiţiile în care celor ajunşi în parlament li se fâlfâie maxim de dorinţele şi aşteptările electoratului.
În acest timp, politica autohtonă pare să stea la mâna preşedintelui Iohannis, care este din ce în ce mai implicat, nefiind probabil dispus să renunţe la putere odată cu încheierea celui de-al doilea mandat de şef al statului. Iar cea mai facilă cale pare să fie apariţia unui nou partid, unul centrist, pe modelul francez patentat de Macron, care ar putea fi alcătuit din membrii mai maleabili din PNL și PSD, mai ales dacă aceştia vor reuşi să guverneze împreună până în 2024. Această "nouă" formaţiune, care l-ar putea propulsa pe Iohannis în funcţia de prim-ministru (cu puteri sporite, în cazul unei republici parlamentare cu un preşedinte mai mult decorativ), ar urma să devină principala forță politică a țării, cu vreo 30-35%. Pe lângă aceasta ar mai putea intra în parlament AUR - 15%, facțiunea conservatoare desprinsă de Orban din PNL - 10-15%, o aripă dură a PSD, condusă de Dragnea sau Adrian Năstase - 10%, plus USR - 15%, UDMR - 5% şi foarte probabil un nou partid antisistem - 10%, soluţiile pentru alcătuirea unei coaliţii de guvernare urmând să fie ceva mai multe decât în prezent. Toate aceste calcule depind însă în foarte mare măsură de prezenţa românilor la vot, iar o previzibilă scădere abruptă a interesului electoratului pentru politică ar putea aduce rezultate surprinzătoare, inclusiv pentru viitorul ţării.
