Articolul „În Piața Centrală nu se mai poate plăti cu cardul. Digitalizarea tarabelor nu a prins la Galați”, publicat de „Viața liberă” cu numai câteva zile înainte de Paște, a fost unul dintre cele mai comentate, atât pe site, cât și pe Facebook-ul ziarului.
Ca la absolut orice alt subiect, au fost păreri pro și contra, cu argumente sau fără, pe tonuri civilizate ori dimpotrivă. Unii au zis de băncile care „se îmbogățesc” din comisioanele pe tranzacțiile cu cardul, alții s-au dat apărătorii „băbuțelor care vând la piață o mână de leuștean și lobodă”, iar alți comentatori au zis de mafie, samsari, complicitate, conspirații, inspecții fiscale, antifraudă, poliție economică și locală. E dreptul lor să zică ce vor, libertatea expresiei este garantată, atât timp cât o fac pe un ton civilizat.
Se impune o clarificare. În articolul respectiv, nu am pledat nici pentru posibilitatea de a plăti cu cardul la piață, nici împotriva ei. Am semnalat doar faptul că această opțiune a existat cândva și acum a dispărut. Dacă e mai bine să plătești cu bani în mână ori cu cardul, ține de fiecare dintre noi și de ceea ce avem în buzunare. Trăim totuși în secolul 21, inteligența artificială face parte din viața noastră mai mult încă decât ne putem imagina, așa că o opțiune în plus la piață nu ar avea de ce să fie ceva rău. Adică de ce la mall e bine și la piață nu? Ba chiar poți să cumperi mai mult plătind cu cardul, unde, clar, ai mai mulţi bani decât în portofel.
Spui că plătești cu numerar la piață ca să cumperi produse românești și să încurajezi producătorii locali. Serios? Ești sigur că roșiile pe care le cumperi din piață sunt românești, sau că persoana de la tarabă e producător?
Alt argument adus, cel al comisionului plătit de comerciant, iar nu stă în picioare. „Comisionul la bancă este între 0 și 1% - nu este vorba de comision. Problema este alta - odată ce clientul a plătit cu cardul te obligă să dai și bon (ceea ce nu prea se întâmplă), dacă dai bon trebuie să ai și intrare de marfă pe bază de factură și la final să plătești taxe. Aici este problema: evaziunea, faptul că acei intermediari protejați din piață scutură casa de marcat de praf în momentul în care se anunță un control”, a comentat unul dintre cititori, Marius.
Și mai e un aspect. Aproape toată lumea s-a plâns de modul aberant în care s-au scumpit produsele din piață în prag de sărbători. De fiecare dată e așa, de Paște, de Crăciun, la Târgul de Toamnă, de Ziua Recoltei etc. Poate că o fiscalizare a vânzărilor din piață și a intrărilor de marfă ar reuși să mai țină prețurile în frâu.
Până atunci însă, răspunsul la întrebarea „Cine este în vârful lanțului trofic din piețele Galațiului?” este simplu: în niciun caz cumpărătorul.
