Scandalul "azilelor groazei" a scos încă o dată la iveală tot ce este mai urât și mai rușinos în specia umană. "Noi verificăm hârtii, iar instituțiile de control nu există", atrage atenția primarul Capitalei, chestiune recunoscută și de ministrul Sănătății. Este o realitate crudă de care nu te poți desprinde. În fapt, este o mizerie uluitoare, dacă ții cont de declarațiile oficialilor "legați" de scaunele din care păstoresc nenorociri.
La mai bine de o săptămână de la apariția, în spațiul public, a imaginilor cu bătrânii maltratați din Ilfov, ministrul Muncii a găsit de cuviință să-și prezinte demisia. Asta după ce, cu câteva zile în urmă, lua în derâdere chestiunea și le răspundea jurnaliștilor că, de fapt, demisia sa nu contează.
În ceea ce îl privește, premierul consideră că a fost "un gest de onoare" din partea lui Budăi. "Aceasta e reacția firească a unui decident politic, într-o asemenea criză. E reacția firească în orice democrație consolidată a Europei", a spus Marcel Ciolacu.
Nu, domnule prim-ministru, într-o democrație consolidată instituțiile statului știu ce au de făcut, previn și intervin atunci când este cazul pentru a nu ajunge pe prima pagină a ziarelor cu imagini cutremurătoare, similare celor de la Auschwitz și îmi cer scuze pentru această comparație.
Și încă ceva. De fapt, Marius Budăi avea dreptate, fără să-și dea seama. Demisia sa nu contează, într-adevăr, pentru că, dacă pe scaunul de ministru se așază o altă persoană care nu va repara acest sistem putred al asistenței sociale din România, chiar nu am făcut nimic. Iar șansele sunt tot mai mici să obținem așa ceva.
În paralel, social-democrații așteaptă încă o "demisie de onoare", cea a Gabrielei Firea. De altfel, liderii PSD se reunesc, la începutul săptămânii viitoare, într-o ședință a Consiliul Național Politic, unde vor discuta și despre situația ministrului Familiei. Între timp, secretarul general al partidului ar fi sfătuit-o, deja, pe Gabriela Firea să facă un pas în spate. Numai că, de această dată, gestul ar putea avea consecințe politice. În cazul demisiei, fostul primar al Capitalei ar da de înțeles opiniei publice că își asumă ceva din tot acest scandal. Or, așa ceva ar avea consecințe ușor de cuantificat în ceea ce privește o eventuală nouă candidatură.
Ce nu înțeleg toți acești oameni este că "onoarea" unui asemenea gest dispare atunci când, de fapt, se pune problema vieții unor semeni, maltratați și batjocoriți de un sistem pe care ei înșiși îl tolerează și de care se folosesc.