Tot mai des auzim vorbindu-se că ”ar trebui să ne pregătim de război”. În societățile din țările europene, în mod special, dat fiind vecinătatea cu Rusia, îngrijorarea este tot mai mare. Desigur, nici România nu este în afara acestui joc geopolitic și geostrategic, mai ales că, prin legăturile pe care le are cu Republica Moldova, este mult mai expusă, fie și indirect, la eventualele acțiuni destabilizatoare ale Moscovei.
Declanșarea unui război între Rusia și o țară NATO și prin extensie cu oricare dintre țările europene este considerat de strategii militari drept ”cel mai rău scenariu”. Dar în astfel de chestiuni trebuie să pui în față răul cel mai mare. Iar acest lucru ne (re)aduce aminte cât de actual rămâne dictonul antic potrivit căruia ”Dacă vrei pace, pregătește-te de război!”.
Paradoxal, acest sentiment al urgenței, în condițiile războiului din Ucraina, n-ar fi trebuit să fie de ieri, de azi. Neoimperialismul rusesc nu a renăscut peste noapte, iar Putin nu era un necunoscut pentru liderii lumii. Ofensiva Rusiei, dacă este să lăsăm la o parte ”conflictele înghețate” din fostele republici sovietice, în fapt tot o formă de intervenție străină, a pornit încă de la războiul din Georgia, din 2008, iar invazia din Crimeea, din 2014, a fost o continuare a acestei politici de cucerire. Și numai capacitatea de rezistență a poporului ucrainean a făcut ca, în februarie 2022, Rusia să nu ajungă o amenințare directă și imediată, inclusiv pentru România.
Desigur, Ucraina n-ar fi rezistat singură în acest război. Iar acum, par de-a dreptul halucinante negocierile nesfârșite din UE și SUA pentru deblocarea ajutoarelor financiare de 50 miliarde de euro, respectiv 60 miliarde de dolari!
Dar aici nu este vorba de bani, ci și de capacitatea de a susține un efort de război. Potrivit Institutului de Studii Strategice din Londra, în cazul unui conflict între NATO și Rusia, țările europene și-ar epuiza stocurile de muniție în doar câteva zile! Pur și simplu industria de război nu mai este pregătită pentru o producție ”de masă”. Dar iată că brutalitatea războiului din Ucraina ne-a demonstrat că nu am ieșit din era conflictelor de uzură, cu mase mari de oameni, cu consum mare de echipamente militare, ci doar le-am ”upgradat” tehnologic prin folosirea dronelor, de exemplu, sau prin transformarea internetului într-un nou câmp de luptă!
Întreaga viziune politico-militară la nivel european este, în prezent, într-o totală reconfigurare. ”Să ne pregătim de război” înseamnă să ne pregătim, de fapt, pentru noua față a realității de azi.
