Or fi banii europeni veniți cu toptanul, un fel de sac fără fund, din care numai cine nu vrea sau nu știe nu se servește, dar parcă nici sat fără câini nu ar trebui să fie gestionarea acestora, mai ales când la mijloc sunt implicate instituții publice care își pun girul pe afaceri din care trebuie "să mănânce toată lumea".
A cam devenit o modă să pice la ruleta rusească a anchetelor penale care vizează fraude cu bani europeni tot felul de persoane care, de la neștiință la rea intenție, au șmenuit, ca să folosim un termen ce a depășit de mult zona argoului, bani mulți, acordați ușor, pentru afaceri, dezvoltare, echipare, dotare, achiziții. Au fost persoane fizice, firme mici, companii mari, iar instituții, doar atunci când vreun "cap" trebuia să cadă ori să plătească vreo poliță. Ori când neregulile au devenit atât de țipătoare, încât cu chiu și vai s-au mișcat vreo două rotițe, până la dezumflarea știrii și pierderea prin analele parchetelor a unor anchete moarte înainte să se nască.
La adăpostul ideii "nu sunt banii noștri, sunt mulți și trebuie să îi dăm înapoi doar în parte sau deloc", inițiatorii unor așa-zise proiecte în beneficiul comunității uită un lucru. Dacă banii nu sunt folosiți în așa fel încât măcar aparent să nu creeze impresia de pagubă, șmenul devine clar. Mai mult, dacă beneficiarii nu fac parte dintr-o categorie pe care tu, ca inițiator, să o poți conduce sau controla, ar fi bine să te gândești de două ori înainte să le arunci praf în ochi. S-ar putea ca omul să nu sară ca ars dacă ai tocat, să zicem, ca primărie, niște bani europeni pe o asfaltare proastă, dar același contribuabil ar putea turba, la propriu, dacă îi bagi mâna în buzunar, afectându-l într-o problemă care îl privește direct.
Cazul recent, și cu siguranță doar unul dintre multe, al asociației care a făcut ce-a făcut și a aplicat de-o anvelopare prin Primărie cu două milioane de euro, este mai mult decât elocvent. "Avem niște fonduri, ia să vedem cu facem cu ele. Avem și niște «clienți» care s-ar bucura să-și aranjeze casa cu bani puțini, și mai bine. A, mai avem și restul de «proști» buni de plată ca să acoperim datoriile". Perfect. Detaliile prin care s-au perfectat toate acestea, pentru o sumă mare din bani europeni, sunt numai bune de o anchetă. Parchetul Codruței a venit la Galați pentru mult mai puțin, numai că atunci nu Primăria era "regina balului". Și nici DNA-ul, subtil și discret, aproape inexistent, pentru a nu perturba (a)finele fețe și incomensurabilele lor interese.