Bună ziua, hoţi aveţi?

Scris de Anca Spânu

Luni, 10 Octombrie 2011 13:29

Recent, într-o emisiune televizată, şeful Poliţiei gălăţene spunea că, deşi a scăzut, comparativ cu anii trecuţi, numărul faptelor grave, de genul omorurilor, a crescut cel al pungăşiilor. Nu e de mirare că s-au înmulţit hoţii, dacă te gândeşti că toată reorganizarea asta din sistem a mai lăsat şi găuri, pe ici pe colo. În plus, oricine ştie, iar pungaşii chiar mai dihai, că atunci când se schimbă lucrurile într-o structură e cel mai bine să acţionezi. Angajaţii noi într-o instituţie bugetară vin, de regulă, odată cu directorul nou, care-şi aduce şi secretara şi şoferul şi grădinarul. La capitolul poliţie, era clar că momentul cel mai potrivit să-ţi faci de cap e atunci când, de la opincă până la vlădică, poliţiştii sunt preocupaţi de examenul care-i menţine pe post şi de restructurare. Şi în oraş, şi în judeţ, treaba asta se simte. În municipiul Galaţi oamenilor le e din ce în ce mai frică să meargă pe stradă după lăsarea întunericului, cu atât mai mult cu cât şi iluminatul public stradal a fost redus, din motive de economie. Prin judeţ, se leagă bine porţile, se mai ţine câte un câine liber noaptea, doar, doar s-or speria hoţii. Am primit semnale că gălăţenii, pe ansamblu, se simt mai puţin apăraţi. Şi nici măcar nu e surprinzător, până la urmă au dispărut oameni din toate structurile de păstrare a ordinii şi liniştii publice, iar asta, inevitabil, se vede pe străzi. Şi, tot pe străzi, se simte că şi Rutiera e în transformări. Şoferii cu experienţă îmi povestesc zilnic orori de genul trecut în trombă pe zebră, fără măcar intenţia de încetini, sfidat culoarea roşie a semaforului ori neacordat de prioritate, schimbat banda fără semnalizare şi tot felul de vitejii asemănătoare, pe care nici nu trebuie să fii şofer ca să le observi. Şi, culmea, deşi sunt echipaje pe stradă care veghează să traverseze pietonii pe unde trebuie şi să nu fie maşini parcate aiurea, n-am văzut niciun echipaj să urmărească, în trafic, un şofer care a „ars” semaforul şi să-l sancţioneze pe loc. În şcoli, profesorii se străduiesc să-i ţină la respect pe micii terorişti de gimnaziu. Nu o dată am auzit, la oameni cu experienţă din sistemul de educaţie, expresia „se vede pe el că va fi infractor”. Şi, de regulă, observaţia făcută la 10-12 ani se cam adeverea, mai târziu. Acum, profesorii se plâng că nu mai reuşesc să le impună celor mici respectul faţă de nicio autoritate. Şi e şi greu, când sunt ei înşişi împovăraţi de grija zilei de mâine, umiliţi de tăieri salariale şi drepturi neacordate. Se cam duce la fund vaporul acesta. Ne transformăm, încet, încet într-o naţie de hoţi şi de şpăgari, de cerşetori şi de oportunişti. Deunăzi, prin cartierul unde locuiesc, o maşină mică de marfă pornea la drumurile-i zilnice. Pe uşa din spate scria, cu litere de-o şchioapă: „Acest vehicul NU conţine marfă pe timpul nopţii”. Pesemne se săturase omul să tot repare portiera spartă de hoţi, la adăpostul întunericului. Cam atât de mulţi hoţi avem. Pe mine una, chestiunea mă doare al naibii. Sper că şi pe cei care trebuie să facă ordine îi doare la fel de mult.