"10 autobuze electrice au sosit deja; urmează încă 32! Toate sunt noi. Toate sunt pentru voi", anunța, în urmă cu două zile, pe pagina sa publică de Facebook, primarul municipiului Galați, Ionuț Pucheanu. Firește, o veste care îi umple de nerăbdare și de speranța unui transport civilizat, la TIMP și confortabil pe cetățenii dependenți de autobuzele Transurb. Un mesaj care spune, însă, și un mare adevăr. Într-adevăr, autobuzele sunt pentru "voi". Adică pentru noi, cetățenii de rând. Aleșii urbei, autoritățile în general, nu utilizează transportul în comun...
N-o să-i vedem tropăind mărunt, ca să nu le înghețe picioarele în timp ce așteaptă în stații, cu ochii în zare după vreun mijloc de transport care întârzie sau nu vine deloc. Nici înghesuiți în vreun autobuz sau troleu, croindu-și drum prin bulucul de călători, în căutarea unui validator care să și funcționeze. N-or să le bată-n cap tobele după care joacă o Capră, de sare tramvaiul de pe șine și autobuzul pe carosabil...
Pentru auguștii noști aleși, urcatul într-un mijloc de transport în comun și călătoria cu el reprezintă chiar evenimente festive. Se întâmplă atunci când sosește în urbe un nou tramvai, autobuz ori troleu: primul dintr-un lot abia comandat și fabricat! Sau când vreo mare companie face reclamă unui nou mijloc de transport abia ieșit de pe linia de producție și organizează "vernisaje" oferindu-l spre testare prin diverse orașe.
Desigur, există soluții alternative, nu e nimeni forțat să se deplaseze cu transportul în comun. Doar că taman cei care NU o fac stabilesc traseele și graficele de transport după care circulăm noi, cei dependenți de transportul în comun...
Mesajul de la care am pornit mai cuprinde un mare adevăr. Un joc de cuvinte cu tâlc: NOI (...) pentru VOI. Da, recunosc, este meritul autorităților de a fi făcut tot ceea ce trebuia făcut pentru a atrage fondurile europene cu care sunt cumpărate acum mijloacele noi de transport. Foarte bine! Și nu sunt câtuși de puțin ironică atunci când spun asta!
Pe de altă parte, acest NOI - VOI ascunde o falie care se tot adâncește. O fractură între aleși și alegători. Între "sistem" și "beneficiarii" lui. O ruptură care s-a creat poate atunci când unora li s-a părut că sunt "singuri pe tarla". Și au aflat apoi, cu stupoare, ce se întâmplă când "tarlaua" le fuge de sub picioare. Se pierd mandate de deputat, de senator, prezidențiabili în turul al doilea...
Și se mai pot pierde multe. O democrație, o Europă... o țară! Poate că totuși nu e chiar așa de târziu ca să înțelegem că EI, NOI, VOI suntem toți în același "mijloc de transport". Și ar fi păcat și pentru unii, și pentru alții să ajungem în șanț. Ori pe vreun drum fără întoarcere...