Într-un discurs aşteptat cu sufletul la gură de întreaga planetă, în condiţiile în care soarta Ucrainei este în impas, după conflictul cu Volodimir Zelenski din Biroul Oval de vinerea trecută, Donald Trump a reuşit să uimească din nou, vorbind mai bine de o oră şi jumătate doar pentru... a se lăuda singur. Am asistat aproape 100 de minute la un exerciţiu de... "Pupă-te!", într-un limbaj ceva mai colocvial.
Practic, Donald Trump şi-a lăudat măsurile luate în primele săptămâni ale noului mandat de preşedinte al SUA, de la taxele care au declanşat războaie comerciale în toată lumea, până la deciziile care au sistat ajutoarele externe pentru numeroase ţări, au retras SUA din mai multe acorduri internaţionale (Acordul privind clima de la Paris sau Organizaţia Mondială a Sănătăţii) sau au pus capăt politicilor interne privind diversitatea (ideologia "woke").
Despre taxele vamale care "vor îmbogăţi America", Trump a venit cu precizarea pe care o ştia toată lumea şi pe care oamenii de rând din SUA au început deja să o simtă în buzunare, respectiv că "ar putea exista o perioadă de ajustare". Cât va dura "mica ajustare" e greu de spus, pentru că relocarea unor fabrici pe teritoriul SUA, câteva intenţii fiind deja anunţate, nu se poate face chiar de azi, pe mâine, iar intrarea pe piaţă a produselor acestora este un proces şi mai de durată.
Au urmat la rând laudele despre ameninţările referitoare la preluarea Canalului Panama şi a Groenlandei, în primul caz fiind deja făcuţi primii paşi concreţi, prin cumpărarea de către marele fond american de investiţii Black Rock a unor porturi deţinute în zonă de firme din Hong Kong. Marea insulă arctică rămâne în vizorul SUA, "o vom obţine într-un fel sau altul", chiar dacă intenţia expansionistă americană nu a generat până acum decât proteste, populare sau diplomatice.
În toată această beţie de vorbe, subiectul Ucraina a avut parte de numai câteva minute, spre final, în care Trump a spus că acceptă mesajele de împăcare trimise de Zelenski şi şi-a reluat aberaţiile despre marea dorinţă de pace a lui Putin, absurditate pe care numai cine n-a stat 50 de ani cu ruşii-n coaste o poate crede.
Apologia lui Trump s-a încheiat cu declaraţii festiviste despre "epoca de aur a SUA" şi cu promisiunea de a "pune steagul american pe Marte". Probabil ăla care a fost dat jos din mai toate marile cancelarii ale lumii după numai 43 de zile de neotrumpism...
