Falimentul Apaterm SA, societatea care distribuie gălăţenilor căldura şi apa caldă, a deschis o adevărată cutie a Pandorei. Orice fel de scuze am căuta directorilor (numiţi politic – atenţie!) companiei publice, e greu de priceput cum au izbutit să ducă totul spre o aşa catastrofă financiară.
În esenţă, societatea a făcut comerţ angro, în cea mai simplă formă a lui, operaţiune care nu te poate duce la faliment decât dacă vrei să speli nişte bani. S-a cumpărat agent termic de la Electrocentrale, apoi s-a distribuit căldura şi apa caldă către populaţie. Piaţa e garantată, ba chiar de tip monopol, iar cheia afacerii e simplă: un adaos cât să acoperi cheltuielile şi – gata! - eşti rentabil. E adevărat, societatea a avut în grijă şi întreţinerea sistemului de distribuţie, însă decontarea cheltuielilor pentru reparaţii s-a făcut din bugetul local, sub formă de subvenţii.
Firesc, toată lumea se întreabă, în condiţiile enunţate mai sus, de unde s-a iscat o gaură aşa de mare în buget. Ani de-a rândul s-a dat vina pe rău-platnici. Da. Ei există şi au de dat, cu tot cu piperatele penalităţi, circa 35 de milioane de euro. Însă datoria Apaterm către Electrocentrale şi alţi furnizori este de peste 80 de milioane de euro. Carevasăzică, la o primă analiză contabilă constatăm că acolo există o gaură de vreo 45 de milioane de euro. Adică un pic mai mult decât suma cu care s-a vândut combinatul siderurgic de la Galaţi către indianul Mittal. Incredibil!
Cum s-a ajuns la asta? Simplu! Genialii manageri ai Apaterm au reuşit, voiniceşte, să încaseze din prestaţiile către populaţie mult mai puţin decât au cheltuit pentru a cumpăra căldura şi pentru a o distribui. Ceea ce nu poate însemna decât trei lucruri: prostie, hoţie sau o combinaţie din primele două.
Că nişte directori s-au dovedit hoţi şi/sau incompetenţi este o conjunctură care poate apărea în orice firmă. S-a întâmplat şi la case mai mari. Însă faptul că prostia şi hoţia s-au perpetuat ani de-a rândul la Apaterm nu mai este de acceptat. Nu pot să nu întreb ce a făcut în toţi aceşti ani Consiliul de Administraţie, format din oameni desemnaţi de Primărie să supravegheze afacerea. Se pare că nimic, iar indemnizaţiile plătite acestora (sute de mii de euro în total) au fost în realitate doar recompense pentru lătrăii de partid.
Bun. Dar ce a păzit Curtea de Conturi? De ce nu a constatat, la acel control anual obligatoriu, că banii publici sunt sifonaţi, furaţi, rispiţi? Unde este profesionalismul atât de lăudat al acestei instituţii? Din două una: ori nu-s profesionişti, ori (cel mai credibil) „au pus botul la savarină”.
Fără îndoială, lucrurile sunt extrem de grave la Apaterm. Altfel nu se ajungea la o gaură atât de mare. Totuşi, nu cred că paguba trebuie acoperită de la bugetul statului, aşa cum se vehiculează în prezent. Ştergerea datoriilor către Electrocentrale ar însemna prelungirea situaţiei mafiote care a dominat societatea aproape două decenii. Alta e soluţia. Trebuie chemaţi în garanţie, cu averile personale, toţi cei care au condus Apaterm în ultimii 15 ani, toţi membrii CA, toţi primarii Galaţiului, toţi cei care au făcut controale şi auditări la Apaterm.Toţi vinovaţii. Dacă e posibilă o astfel de procedură la firmele private, de ce n-ar fi ea aplicabilă şi la o companie publică?
