Orice i se poate reproşa Galaţiului, dar nu şi că e sat fără câini. Adică sat ar cam fi, la cum arată nişte drumeaguri cu pretenţii de stradă din buricul târgului - Libertăţii ori Bravilor - dar de câini nu ducem lipsă! Până şi în grădiniţa din faţa Primăriei lenevesc ziua vreo patru, cinci exemplare, iar în spatele clădirii, pe unde-a fost Fondul Locativ, e o haită de care trebuie să te temi, după căderea serii. Şi dacă tot avem atâţia câini fără stăpân, ce ne-ar mai lipsi? Niscaiva oi, vaci şi, eventual, capre!
Nu daţi vina pe mine, aşa propun autorităţile în două documente capitale pentru viitorul oraşului: o Strategie locală de dezvoltare până în 2020 şi un Master Plan asumat deja de aleşii locali. Ce au în comun cele două? Păşunatul, respectiv, ciobănitul urban.
După cum aţi putut citi în ziarul nostru, strategii care au gândit dezvoltarea Galaţiului 2015-2020 propun „înfiinţarea unei ferme pedagogice de către municipiu în zona Cătuşa. Această fermă are un rol pedagogic şi va întreţine peisajele periurbane prin activităţi de "ciobănit urban"", se arată în document. Fireşte, nu se poate ciobănit fără „implementarea unui plan de păşunat care va defini zonele accesibile şi perioadele admise”. Adică ciobănim, dar cu strategie şi planificare zonală, nu aşa, care cum îi vine.
Niciun (be)he-he, că treaba cu păşunatul nu e o noutate! Este deja asumată într-o hotărâre de Consiliu Local, despre care aţi citit anul trecut, în "Viaţa liberă". E vorba de "Master Plan/ Potenţialul natural şi peisager din teritoriul municipiului Galaţi”, care la „Recomandări Tehnice. Elaborarea unor obiective şi măsuri” cuprinde capitolul „Păşunatul urban” ca o metodă ecologică de întreţinere a spaţiilor verzi: „Oile permit păşunilor să arate ca terenurile de golf”. Exceptând, probabil, căcăreaza. Specialiştii propun „organizarea şi gestionarea activităţii de păşunat pe spaţiile publice” precizând că „sunt de preferat rase autohtone şi rustice: Vaca Salers şi Capra Carpatină, foarte rustică şi sociabilă. În general se începe cu oile, apoi caprele, vacile şi în cele din urmă caii”, spun peisagiştii, care stabilesc inclusiv o hartă a păşunatului urban: oi păscând pe Faleza Dunării, cu stâna amplasată în dreptul ANL-urilor din Micro 13B.
Ce au în comun cele două documente? Master Planul nu a fost licitat, ci a fost atribuit direct de Primăria Galaţi firmei Foaie Verde SRL din judeţul Argeş, la preţul de 65.113 lei. Strategia, care e deocamdată un draft, e făcută de Asociaţia Tehnopol şi încă nu ne-am dumerit cât a costat.
Revenind la oile noastre, pardon, la ideea de început, pare curioasă pasiunea strategilor Galaţiului pentru păstorit şi ciobănie. Ai putea să-i bănuieşti că au băut apă după Gigi Becali. Ori poate i-a influenţat faptul că vin de pe meleagurile ciobanului Bucur - Bucureşti.
O fi de vină şi ciobanul mioritic, c-avea oi mai multe, mândre şi cornute, dar drept e că şi noi, cetăţenii, votăm adesea ca oile, chiar pe cei care ştiu bine cum se suge la două oi şi ştiu să ia două piei de pe una bucată oaie. Lăsând băşcălia la o parte, strategii au cam făcut-o de oaie. Iar Galaţiul, blând ca mioara, rămâne de căruţă…
