"Am făcut adrese către organele abilitate, să cerceteze ce s-a întâmplat de-a lungul anilor la Apaterm, pentru că noi nu suntem organ de anchetă. Şi cine a greşit să dea socoteală! Cine e vinovat şi cine nu să stabilească cine trebuie", aşa anunţa primarul Marius Stan, la începutul acestui an, în plină şedinţă a Consiliului Local.
Iaca mai e un pic şi se termină anul şi n-am auzit, deocamdată, ca organele abilitate ale statului să fi început vreo anchetă cu privire la defuncta Apaterm… Poate că oi fi eu prea nerăbdătoare şi grăbită din fire. Nu poţi să treci prin ciur şi prin dârmon un sfert de veac de administrare (proastă) a unei societăţi de interes local. O întreprindere care a schimbat nu mai puţin de 13 directori - asta cât am reuşit eu să număr! Directori aduşi şi „demisionaţi” de primarul şi de majoritatea politică de la momentul respectiv.
O majoritate politică manifestată în Consiliul Local prin voturi şi amendamente care nu se şterg din istoria oraşului! Chit că aleşii s-au pitit pe după colţuri, ca să nu-i vadă nimeni. Aşa cum s-a petrecut, de exemplu, în 1998, când, prin vot, aleşii locali au decis că şedinţa în care s-au luat deciziile privind transformarea fostelor regii autonome în societăţi de interes local are caracter secret! Caracter secret care a fost menţinut şi în ziua de azi, dovadă că negocierea şi aprobarea decontării de la bugetul local a pierderilor de 3,3 milioane de lei ale Calorgal s-a făcut în şedinţă de îndată, pe şest! Ca şi cum aleşii dădeau bani de la ei de-acasă, nu din banii noştri!
Aceiaşi aleşi - unii dintre ei erau şi pe vremea aceea - au stabilit cine şi cum trebuie să conducă Apaterm. N-am să uit de amendamentul din septembrie 2004, când consilierii majoritari (PNL-PD şi PUR) au cerut ca din actul constitutiv al societăţii Apaterm să fie eliminată obligativitatea membrilor Consiliului de Administraţie de a avea studii superioare sau experienţă managerială. Pe româneşte, membrii Consiliului de Administraţie puteau avea "decât" liceul sau profesionala şi nu era nevoie să fi condus în viaţa lor nici măcar un grup de prieteni la şpriţ! Şi mai straniu este că printre cei care şi-au dat votul pentru o asemenea idee au fost liberalii, cunoscuţi ca oameni prin excelenţă şcoliţi…
În fapt, de ce mă minunez?! Reprezentanţi în Consiliile de Administraţie şi în Adunările Generale ale Acţionarilor erau, de fapt, tot soiul de amploiaţi politici, recompensaţi acum cu indemnizaţie bună şi fără prea mare bătaie de cap, pentru "osârdia" depusă în campanie, pentru partid…
Realist vorbind, o sinecură însăşi era chiar societatea care angaja în neştire plimbători de hârtii, numiţi, elegant, salariaţi TESA. Asta în vreme ce muncitorii de jos, de prin conductele subterane, se împrieteneau cu şobolanii de ajungeau să strige rozătoarele pe nume: „Bercu”, „Chioru”. Nu râdeţi, povestea e reală!
Şi acum, după ce dezastrul la care oamenii politici au contribuit din plin s-a produs, tot ei ţipă şi se întreabă cum a fost posibil aşa ceva. Până să găsească ei un răspuns, s-ar putea să-i ia alţii la întrebări. Nu de alta, dar, potrivit legilor în vigoare, ar putea răspunde material, cu propriile bunuri, pentru costisitoarea sinecură de partid pe care au întreţinut-o la Apaterm în ultimii 25 de ani!
