În scandalul alimentelor „de calitate inferioară” vândute în Europa de Est s-a mai pus ceva gaz pe foc după ce şi bulgarii s-au alăturat statelor care acuză „dublele standarde” practicate de multinaţionale. Premierul bulgar a vorbit de practici „inacceptabile şi insultătoare”, în ton cu acuzaţiile la fel de „picante” venite din partea unor oficiali din Cehia, Ungaria sau Slovenia. Desigur, şi pe noi, românii - ca est-europeni ce mâncăm „din aceeaşi strachină” a supermarketurilor - ne interesează dacă, într-adevăr, suntem victima unor escrocherii.
Pe de altă parte, nu putem să nu remarcăm că tema alimentelor a căpătat şi „ingrediente” ce ţin mai mult de politică şi mai puţin de protecţia consumatorului. Şi poate nu este întâmplător că teza Estului devenit „groapa de gunoi a Europei” s-a extins agresiv taman în statele în care discursul populist şi radical – naţionalist este puternic. În cazul acesta, de ce nu se lămureşte mai repede subiectul, fie că vorbim de autorităţile naţionale, cele comunitare sau – de ce nu – chiar de companii?
Autorităţile române, de exemplu, par mai degrabă să o dea de gard. Ba că nu se pot preleva probe din străinătate cu „valoare juridică”, ba că standardele europene sunt respectate, dar fie şi „empiric” se pot sesiza diferenţe între produsele aparent identice cumpărate din Franţa sau Germania şi cele cumpărate de la noi.
Cât din aceste diferenţe vin din dorinţa companiilor de a se adapta „gusturilor şi tradiţiilor locale”, cât din dorinţa de a obţine un produs vandabil şi cât din dorinţa uni profit la limita ilicitului – e greu de spus. Dar tocmai pentru că avem aici un sistem care lasă loc de interpretări, poate că ar fi timpul unei iniţiative pentru întreaga piaţă internă europeană. Ne interesează un raport preţ-calitate corect, dar şi posibilitatea unei alegeri în cunoştinţă de cauză, indiferent de „reţete”. Din păcate, instituţiile europene par a nu fi conştiente de frustrarea generată de comerţul cu „reţete” multiple. Trecutul ne-a demonstrat că a nu ţine cont de realităţile imediate ale cetăţenilor poate genera în blocul comunitar fisuri greu de gestionat. Şi poate că n-ar trebui să ajungem în situaţia unui fapt… consumat, pentru că UE are şi aşa destule probleme care îi pică greu la stomac.
