Evaluaţi acest articol
(27 voturi)
2 comentarii

În ziua de Paşti, la ora 12,00, la cea de-a doua Înviere, profesorul de Limba şi literatura română de la Colegiul Naţional "Vasile Alecsandri" Corneliu Goldu a ieşit, pentru a le cânta vecinilor din bloc "Hristos a înviat" şi "Mulţi ani trăiască!", la vioară. "Cum am peste 65 de ani, am aşteptat a doua Înviere. Slujba primei Învieri am ascultat-o din balconul meu. Stau în blocul de lângă Monumentul eroilor Galaţiului şi se aude foarte bine slujba de la Biserica monument de arhitectură, construită cu două secole în urmă, "Sfântul Spiridon". Mi-am pus mască pe faţă, dar şi mănuşi, de aceea a sunat un pic fals. La vioară nu se cântă cu mănuşi. E greu să iei cum trebuie toate notele. Nu am vrut să-mi fac publicitate, nu fac politică, doar am vrut să le ridic moralul vecinilor mei, dar şi mie. Într-o perioadă în care suntem constrânşi de împrejurări să stăm în casă, mi-am permis să las spiritul liber, fără a încălca în vreun fel legea. Vecinii s-au bucurat foarte mult. Şeful scării a coborât de la etaj şi mai că ar fi vrut să mă îmbrăţişeze, dar i-am atras atenţia că nu se poate. Mai ţineţi minte replicile din finalul piesei "Iona"? Are dreptate Marin Sorescu atunci când contrazice afirmația lui Iona ”Învierea se amână!” prin magistrala replică finală ”Răzbim NOI cumva la lumină!”. Răzbim prin minte şi spirit", ne-a spus profesorul care a educat zeci de generaţii de elevi şi care a militat constant şi permanent pentru respectarea şi reînvierea valorilor oraşului.

În prezent, profesorul Corneliu Goldu este pensionar, dar lucrează ca voluntar la Centrul de Zi "Sfântul Spiridon", unde cei 80 de copii au avut ocazia să participe la multe dintre acţiunile pe care le organizează pentru a menţine vie istoria Galaţiului.

Ne-a povestit că a învăţat să cânte la vioară acum mulţi ani, pe vremea când era coleg la Şcoala Medie de Muzică şi Arte Plastice cu violonistul de geniu Eugen Sârbu: "Eu nu eram aşa de talentat ca el. Dar mi-a plăcut vioara. Părinţii mei mă dăduseră la şcoală ca să învăţ un instrument şi tot ei au decis că trebuie să-mi continui studiile la Liceul "Vasile Alecsandri", că nu aveam să trăiesc din muzică. Am continuat să cânt în orchestra liceului, dar a rămas la nivel de pasiune. Frumos este că micuţa vioară pe care o am este o copie a celebrei Stradivarius, este făcută în fosta Cehoslovacie, în 1968, anul când au fost asaltaţi de ruşi. Mi-am cumpărat-o pe vremea când eram în clasa a XI-a, de la Modern".

Citit 4444 ori Ultima modificare Miercuri, 22 Aprilie 2020 15:49

2 comentarii

  • postat de Galatean Miercuri, 22 Aprilie 2020 12:45 78.96.81.*** Link la comentariu
    0
    3

    Felicitari domnule profesor pentru acest gest de noblete sufleteasca!

    Macar asa mai reusim, inca, sa nu ne pierdem pe drumul dintre a fi sau a nu fi!

    Suntem la mare incercare.

    Raportează
  • postat de Ariadna Sandu Marți, 21 Aprilie 2020 13:36 92.80.128.*** Link la comentariu
    1
    14

    Impresionant! Felicitari si numai ganduri bune intregii familii!

    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.