Disciplinele Informatică şi Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor (TIC), aproape scoase din trunchiul comun, în planurile-cadru pentru liceu supuse dezbaterii
Un studiu, făcut de Dell Technologies, arată că 85 la sută din joburile care vor exista în anul 2030 nu au fost încă inventate. Știm cu toții că tehnologia evoluează rapid, iar domeniile de activitate din piața muncii trebuie și ele să țină pasul cu această evoluție. În aceste condiții, este esențial ca elevii să fie familiarizați cu spațiul digital și cu oportunitățile pe care acesta le aduce, pentru că este clar că abilitățile digitale sunt indispensabile viitorilor adulți.
În totală discordanță cu această tendință, planurile-cadru pentru liceu (teoretic, tehnologic sau vocațional) supuse dezbaterii publice până pe 31 ianuarie 2021, indiferent de de profil sau specializare, aproape scot din trunchiul comun disciplinele Informatică şi Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor (TIC). În plus, numărul de ore la cele două discipline este mult diminuat.
Se motivează micșorarea numărului de ore la aceste două materii prin faptul că acum patru ani s-a introdus la gimnaziu disciplina Informatică și TIC. Însă această disciplină are alocată doar o oră/săptămână; cum un an școlar are aproximativ 36 de săptămâni, înseamnă că într-un an școlar un elev are 18 ore de informatică, respectiv, 18 ore de TIC, total insuficient pentru a putea pune bazele unor cunoștințe solide. Astfel, conținuturile ar trebui sa fie extinse în liceu, aprofundate și îmbogățite, principiu de bază și pentru alte discipline, precum matematică, fizică etc.
De altfel, profesorii de specialitate cred cu tărie că în minister nici nu se cunoaște diferența dintre disciplina Informatică și disciplina TIC. Mai mult, de ceva timp, în minister nu există un inspector de specialitate, cele două discipline fiind sub "oblăduirea" fizicii.
Situația este bizară, mai ales că de curând a fost lansată cu mare tam-tam "Strategia de Digitalizare a Educației din România 2021-2027", care își propune ca 90 la sută din populația României să fie alfabetizată digital. Și tot bizar este faptul că recent presa anunța demisia președintelui Autorității pentru Digitalizare (o fi văzut omul că toate bunele intenții mor din fașă!). Situația este iarăși bizară, pentru că se știe ca industria IT&C a avut o influență pozitivă permanentă la formarea PIB, în 2020 ponderea sa fiind de 6,8 la sută, cu o creștere a volumului de activitate de 10,3 la sută, în condițiile în care în domeniu activează doar în jur de 145.000 de specialiști (conform cursdeguvernare.ro).
Și atunci ne întrebăm: cui îi este frică de evoluție? Li se refuză elevilor români formarea abilităților digitale, care să-i orienteze spre meserii cu plusvaloare? Sau se dorește ca aceștia să rămână culegători de căpșuni (nu că ar fi ceva degradant, dar ar trebui să ne dorim mai mult pentru România). Este clar că întreaga societate, elevi și părinți, trebuie să intervină ferm pentru o construcție coerentă a acestor planuri-cadru, prin care practic se trasează viitorul adult adaptat la cerințele pieții muncii.
