Când am văzut prima dată pe Facebook fotografiile, am crezut că e vorba de cine ştie ce şcoală particulară din Occident. Nu semăna deloc cu obişnuita atmosferă a unităţilor de învăţământ, nici măcar de la oraş, ce să mai vorbim de cele din mediul rural. Cărţi aşezate în cele mai ingenioase locuri, culori vii, mobilier elegant şi modern, toate făcute cu suflet, nu cu economie sau cu intenţia de a sifona nişte bani publici.
Minunea aceasta se întâmplă la Liceul Tehnologic din Corod. "Copiii noştri provin din familii nevoiaşe. Unii dintre ei nici nu au ieşit măcar peste graniţele comunei, de aceea mi-am dorit să găsească la şcoală acea oază de frumuseţe şi linişte pe care nu o au în altă parte", îmi explică directoarea Adriana Masgras, unul dintre acei oameni care sfinţesc locul.
Totul a fost construit pe ideea de carte. Elevii au diferite colţuri în care se pot aşeza comod şi deschide un volum. Iar profesorii au, la propriu, drumul pavat cu cărţi, fiecare treaptă de la scara cadrelor didactice fiind transformată, în mod ingenios, în raft pentru volume. Prin urmare, elevi şi profesori au zilnic la îndemână tot felul de cărţi, doar să întindă mâna şi să apuce.
"M-au întrebat unii dacă nu mă tem că ar putea dispărea cărţile. Vă spun sincer că m-ar bucura să dispară. Aş vedea un interes pentru lectură. Ceea ce n-ar fi rău. Am achiziţiona alte volume, numai să ştiu că citesc. Din nefericire, chiar şi la elevii din mediul rural, tehnologia îşi afirmă supremaţia. Preferă telefoanele, în locul lecturii", spune directoarea, cu o sinceritate dezarmantă.
Dacă tot a venit vorba de tehnologie, Adriana Masgras mă informează că şcoala şi liceul din Corod deţin împreună peste 100 de laptopuri, 700 de tablete şi în jur de 50 de videoproiectoare. Până şi grupele de la grădiniţă au laptopul lor şi videoproiector propriu.
Dacă dotarea spaţiilor elegante şi moderne s-a făcut cu fonduri de la Consiliul Local, achiziţia aparaturii s-a realizat prin două proiecte - ROSE şi "România digitală".
În plus, atelierele la cele două profiluri de profesională au fost dotate de firme de profil. "La Estetica şi igiena corpului omenesc avem toată aparatura pentru salon de înfrumuseţare de la o firmă din Italia. La Mecanică agricolă avem tractorul nostru, printre altele, şi posibilitatea de a face practică la societăţi agricole din comună, cu care avem parteneriat", mai punctează Adriana Masgras.
Aceasta e mândră de faptul că, de când elevii săi fac pregătire suplimentară pentru Bacalaureat, procentul de promovare aproape s-a dublat, de la 33,36 la sută, la 60 la sută în 2021.
Din nefericire, există şi dificultăţi când vine vorba de accesul copiilor la educaţie. Chiar dacă la şcoală au condiţii mai ceva ca la oraş şi profesori cu drag de carte, sunt elevi care au fost nevoiţi să renunţe la cursuri, pentru că nu şi-au permis naveta. "În primul rând, pentru că avem un singur operator de transport în zonă, din cauza pandemiei şi-a restrâns activitatea şi a scos microbuze de pe anumite trasee, la anumite ore. Astfel, avem elevi de la Adam care au renunţat să mai vină la liceu şi la profesională, pentru că nu aveau cum să se întoarcă acasă. Iar costul navetei este peste posibilităţile familiilor. O navetă până la Cerţeşti ajunge la 470 de lei pe lună, din care statul le decontează numai 60 de lei. Este un preţ foarte mare, pe care mulţi nu reuşesc să-l plătească. Aşa avem copii care nu mai vin. În 2020, din cauza pandemiei, abonamentele s-au dublat", mai spune directoarea.
