Începând cu anul școlar 2024-2025, elevii care perturbă orele de curs vor putea fi mutați într-o sală special amenajată, unde vor fi supravegheați obligatoriu de un cadru didactic sau un cadru didactic auxiliar. Această măsură este prevăzută în noul Statut al Elevului, reglementat prin ordinul ministrului Educației nr. 5.707 din 1 august 2024, publicat recent în Monitorul Oficial.
Decizia de a muta un elev într-un astfel de spațiu revine în totalitate profesorului care ține ora respectivă, conform articolului 14, alineatul 2. Elevul va continua activități educative, cum ar fi lectură suplimentară sau completarea unor fișe de lucru, într-un spațiu supravegheat video, asigurând astfel un cadru sigur și controlat pentru continuarea procesului educațional. În cazurile în care elevii au cerințe educaționale speciale, aceștia vor fi preluați de personal specializat, pentru a desfăşura activități adaptate nevoilor lor.
Este important de subliniat că elevii mutați nu vor fi considerați absenți la ora respectivă, iar părinții sau reprezentanții legali ai acestora vor fi informați în scris sau prin mijloace electronice despre această decizie. Fiecare unitate de învățământ va elabora un regulament intern care să reglementeze aplicarea acestor prevederi, asigurând astfel uniformitatea și claritatea în implementare.
Am vrut să aflăm părerea elevilor gălăţeni despre acest demers şi am aflat că majoritatea nu îl consideră oportun, cel puţin în momentul de faţă.
Cristina Dragu, elevă la Colegiul Naţional "Costache Negri": ”Introducerea sălilor de detenție în școli, unde elevii sunt trimiși de la ore fără a primi absență, este ultimul lucru de care are nevoie sistemul educațional românesc în momentul actual. În loc să descurajeze comportamentele neadecvate, măsura ar putea să le încurajeze, oferind o scăpare pentru cei care oricum nu sunt interesați de ore. Izolarea elevilor nu rezolvă problemele reale și riscă să le agraveze. Sistemul ar trebui să se axeze pe soluții care sprijină elevii să își îmbunătățească comportamentul și performanțele, nu pe măsuri care îi îndepărtează și mai mult de educație.”
Andrei Răzvan Nica, elev la Liceul Teoretic "Dunărea": ”Educația ar trebui să se concentreze pe prevenție și reabilitare, nu pe pedeapsă. În loc de a construi un mediu de învățare pozitiv, sălile de detenție pot perpetua un ciclu de comportament problematic și neîncredere între elevi și cadrele didactice. Înainte de a lua o astfel de decizie, ar fi esențial să se exploreze alternative precum programele de consiliere, medierea conflictelor și sprijinul psihologic, care ar putea ajuta la abordarea problemelor comportamentale într-un mod mai constructiv și eficient.”
Marta Focșa, absolventă a Colegiului Naţional "Al.I. Cuza": ”Când vine vorba de astfel de schimbări, Ministerul Educaţiei ar trebui sa țină cont de câteva aspecte cu care se confruntă școlile din România:
1. Multe școli nu au clase disponibile pentru detenție. De exemplu, la mine în liceu cu greu s-au putut tine activități extraşcolare din cauza faptului ca nu aveam săli disponibile, iar la final de program, la ora 18,00, nu mai stă nimeni. «Cuza» e un caz fericit, există însă şi școli care învaţă în trei schimburi din cauza asta.
2. Din păcate, nu s-au luat în calcul problemele de la care a pornit și greva profesorilor. Unii dintre profesori sunt demotivați de salariile mici și nu-și fac treaba la orele de clasă. Ce fel ar fi ca, în plus, să fie puși să-i supravegheze pe elevii din detenție? Cel mai probabil, nu o s-o facă.
3. Izolarea nu este o metodă de pedepsire eficientă. Suntem o țară cu rata de bullying între elevi foarte mare, iar dacă izolăm elevii care ar fi considerați obraznici, nu-i vom corecta, ci le vom crea frustrări. Mai ales în clasele mai mici, unde fiecare elev considerat diferit este în centrul batjocurii colegilor lui.”
Andrei Mișu, elev la Colegiul Naţional "Mihai Kogălniceanu": ”Ministerul Educației ar trebui să încerce să rezolve în alt mod problemele din teritoriu, nu prin introducerea sălilor de detenție, care nu fac decât să simuleze închisoarea, și asta în condițiile în care educația se dorește a fi desfășurată într-un climat democratic. Să nu mai vorbim de subiectivitatea faptelor «demne» de această sală de detenție. Încă există în țară școli unde toaleta este în curte și unde nu există igienă, problemele în legătură cu facilitarea transportului pentru elevi în zonele rurale sau rezultatele elevilor care sunt printre cele mai slabe din UE, acestea fiind doar câteva exemple ale problemelor care există și care nu sunt rezolvate. Această măsură este complet inutilă în condițiile în care în educație există probleme mult mai mari. La fel de inutilă este și noua structură a examenului de bacalaureat care nu face decât să bulverseze elevii și să încurce procesul de echivalare cu certificate de tip ECDL sau Cambridge. Astfel de măsuri trebuie atent studiate și puse în aplicare doar dacă sunt necesare, dacă reprezintă o prioritate sau dacă pot avea un impact pozitiv asupra educației, nu doar de dragul de a introduce lucruri noi. Educația din România are momentan multe goluri, care ar trebui rezolvate cu prioritate, înainte de implementarea acestor noi măsuri."
