* „Clasificarea universităţilor s-a făcut din pix, fără să se comunice criteriile * „Universităţile pot câştiga procese cu Ministerul pe această temă” * „Finanţarea per-capita în preuniversitar trebuie să dispară” *
Prezent ieri la Galaţi, rectorul Universităţii Babeş Bolyai din Cluj-Napoca, Andrei Marga, fostul ministru al Educaţiei în perioada 1997-2000 ne-a răspuns câtorva întrebări cu privire la problemele cu care se confruntă în prezent Învăţământul.
- Astăzi la întâlnirea cu profesorii vorbeaţi despre faptul că această clasificare a universităţilor nu este corectă. De ce? Şi în acest caz ce aţi vedea potrivit în locul ei, având în vedere că foarte multe facultăţi au devenit fabrici de diplome şi de şomeri?
- Clasamentele universităţilor se fac în lumea de astăzi, sunt foarte utile din două raţiuni fundamentale. Guvernele sunt interesate să ştie unde să bage bani, iar părinţii doresc să fie informaţi asupra calibrului universităţii. E bine că s-a făcut şi la noi un clasament, dar trebuie privit mai critic sub aspectul realizării lui. În primul rând, nicio instituţie nu şi-a asumat răspunderea acestui clasament. Dacă ne uităm în documentul ministerului, se scrie că a fost făcut de Asociaţia Universităţilor Europene. Această asociaţie nu face clasamente, iar în textele ei se vede bine că ei nu îşi asumă răspunderea clasamentului, ei fac doar consultanţă pentru clasamente. Ca efect al acestei situaţii, sunt procese deja la Suceava, Tg. Jiu, Bucureşti. Apoi, există un acord internaţional, privind felul în care se fac clasamentele, cunoscut sub numele de „Principiile de la Berlin”. Acolo se prevede ca universităţile care sunt supuse clasificării să fie informate asupra criteriilor şi asupra procedurilor. Nicio universitate nu poate spune că a ştiut de aceste criterii dinainte. Clasamentele s-au făcut pentru a ajuta guvernele să ştie unde să introducă noi resurse financiare. Pe când la noi, universităţile din prima categorie, cică vor primi bani (că n-a primit nimeni nimic) care se iau de la cele din categoria a doua şi a treia. Acestea au pierdut deja efectivul de locuri la doctorat. Clasamentele nu se fac pentru a pedepsi pe cineva. Dacă o universitate vrea, dă în judecată ministerul şi câştigă procesul. De ce? Pentru că o universitate înfiinţată de Parlament poate fi afectată în structura ei, doar prin decizia Parlamentului. Mai mult decât atât, unele universităţi au fost băgate cu pixul într-o categorie sau alta.
- Dacă USL-ul va câştiga alegerile şi veţi redeveni ministru, ce veţi face în legătură cu admiterea la facultate şi la liceu? Sistemul pe care l-aţi introdus dumneavoastră pe baza mediilor multianuale şi a examenelor de absolvire este criticat de profesorii care susţin că admiterea era mai bună, iar acum calitatea a scăzut simţitor. Examenele s-au dat cu indulgenţe, notele au fost vânate…
- E posibil, dacă vom câştiga alegerile. Probabil, nimeni nu se bagă să fie ministru al Educaţiei, că este destul de greu. Dar, să presupunem că reintroducem admiterea. Se va învăţa tot pentru note. Dacă se introduc examenele, se va reintroduce din nou sistemul de meditaţii. Admiterea aduce cu ea o industrie a meditaţiilor. Ne dorim asta? Haideţi să vedem sistemul de notare. S-au cheltuit, pe vremea cât eram ministru, bani pentru sistemul de evaluare. Din păcate, s-a stopat construirea acestui sistem. Dacă se continua efortul atunci, acum eram departe. În plus, locuri în universităţi trebuie să fie mai multe. Se spune că n-ar trebui să avem atâţia studenţi. Dimpotrivă, ar trebui să avem mai mulţi ca să normalizăm această ţară. Învăţământul universitar trebuie să fie de masă, de aceea nici nu e necesar examenul de admitere. Vrând- nevrând, ne place, nu ne place, învăţământul de masă aduce o scădere generală a nivelului.
- Să ştiţi că meditaţiile n-au dispărut…
- Meditaţiile legate de admiterea în facultăţi au dispărut. Aveţi dreptate că ele au apărut în altă parte. E semn că sistemul are multe lacune.
- Aţi criticat adesea actuala Lege a Educaţiei. Dacă ar fi să ajungeţi ministru ce aţi face vizavi prevederile acesteia?
- Categoric, împreună cu USL, voi înlocui actuala Lege a Educaţiei. Ca şi alte legi, mormanele de prostii ale lui Boc. Aceste legi sunt pline de interdicţii. În istorie, doar Mussolini a mai dat astfel de legi care au multe interdicţii. Sunt pregătite două alternative de lege în cadrul USL. Trebuie abolit urgent articolul prin care şcolile şi departamentele universitare angajează cadre didactice, deoarece el şubrezeşte statutul profesorului, care va deveni, din titularul sistemului, titular al unităţii. Asta, în România, nu merge. Reformele din SUA şi Franţa au ca axă consolidarea statutului profesorului, el este important chiar şi când se vorbeşte de educaţie centrată pe elev.
Apoi, trebuie revenit la autonomia financiară a universităţilor. Ele sunt instituţii care se autofinanţează şi trebuie lăsate să-şi decidă singure cum cheltuiesc fondurile. Venim cu soluţii complet diferite.
- Ce se va întâmpla cu numărul foarte mare de discipline pe care le studiază elevii români? La liceu au între 13 şi 18 discipline.
- E o presiune a părinţilor să reducem disciplinele. E presiunea profesorilor care doresc ore, ca să nu le reducă posturile. Orice minister trebuie să concilieze aceste două lucruri. Este clar că nu e realist sistemul actual.
- Spuneaţi că bacalaureatul supravegheat de camere a fost o măsură politică. Cum vedeţi susţinerea corectă a acestor examene? S-a încetăţenit copiatul ca sport naţional.
- În 1998, s-a introdus bacalaureat curat, prima dată cu comisii din alte licee. Acum, dacă profesorii vor să fie solidari cu candidaţii, niciun ministru nu-i poate prinde. Trebuie să creăm încrederea în oameni. Nu putem pune poliţie. Nu se face dresarea sistemului cu supraveghere video. S-a copiat şi la bacalaureatul de anul acesta unde s-a vrut. E doar un mit că nu s-a copiat.
- Aveţi altă soluţie mai bună decât încrederea? Tocmai s-a dovedit că nu se merită să avem încredere. După ce s-au pus aceste camere, totuşi procentele la bacalaureat au scăzut mult. De ce s-a ajuns la promovabilitate de 30 –40 la sută?
- S-a vrut să li se arate profesorilor că n-are rost să facă miting pentru salarii. Nu erau rezultate realiste nici atunci când aveam 90 la sută, dar nici acestea nu sunt. Bacalaureatul trebuie diferenţiat mai mult, aşa cum este oriunde în lume.
- Veţi păstra finanţarea per capita?
- Finanţarea per capita la studenţi nu poţi s-o eviţi. Niciun ministru de finanţe din lume nu alocă fonduri decât în limitele numărului de studenţi. S-a introdus în 1998, ea trebuie complementată. Nu trebuie să fie singurul criteriu de finanţare. Trebuie să existe şi alte programe.
La învăţământul preuniversitar, nu se poate aplica finanţarea per capita. Când am fost ministru mi s-a cerut să fac experimentul cu Banca Mondială. S-a văzut că nu se poate aplica. Se distrug unităţile de învăţământ. Nu pot deduce volumul finanţării doar din numărul de elevi. Distrugi şcolile rurale şi nu poţi acoperi finanţarea pentru învăţământul de elită şi cel vocaţional.
