Pe 1 şi 2 aprilie, în Sala Paşilor Pierduţi de la Universitatea "Dunărea de Jos" - care le-a fost şi anul acesta gazdă primitoare - elevii şi profesorii liceelor gălăţene s-au întrecut, care mai de care, să-şi atragă viitori boboci dintre miile de elevi de clasa a VIII-a care au călcat pragul Târgului de oferte "CARIERA", ediţia 2025, organizat de Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Galați.
E greu să individualizăm, din zecile de standuri, doar pe unele, fiindcă fiecare echipă s-a străduit mult să demonstreze că liceul ei este cel mai bun. Nu au lipsit mascotele în mărime naturală, în costume purtate cu mândrie de câte un elev, fiecare stând cu răbdare să fie fotografiat fie singur, fie cu vizitatorii. Printre aceştia, chiar şi o brioşă ambulantă, cu tot cu cireaşa confiată de rigoare, care atrăgea elevii către standul Colegiului de Industrie Alimentară "Elena Doamna".
Tot de mare efect a fost şi Poarta Stelară a Colegiului Economic "Virgil Madgearu", care te asigura că, la ei, vei avea un drum de succes către profesiile bine cotate din domeniul economic. Şi, fiindcă e bine să îndulceşti candidaţii, înainte să-i pui să înveţe Contabilitate, nici prăjiturile ornate cu sigla colegiului nu au lipsit.
Liceul de Transporturi Auto "Traian Vuia" venise la târg inclusiv cu două carturi, precum şi o întreagă echipă, cu piloţii în combinezoane, gata de cursă.
Una peste alta, la capitolul pregătiri, toate liceele s-au dat peste cap să aibă cel mai bun stand, cea mai performantă echipă şi toate merită felicitări pentru ce au reuşit să realizeze.
Mai puţin m-au impresionat potenţialii candidaţi, mai preocupaţi de cum ar putea să fugă mai repede de acolo, fără să fie văzuţi de profesori, decât să afle încotro şi-ar putea duce opţiunile pentru Evaluarea Naţională de peste câteva luni. Imediat ce ieşeau din raza de acţiune a urechilor profesorale, din gura tinerilor viitori absolvenţi de gimnaziu, fără discriminare de gen, nu auzeai decât "ce p...a mea, co...e" urmate de variaţiuni pe aceeaşi temă: nu stau eu aici, mergem la mall, hai în viaţă etc, livrate pe tonul zeflemist specific adolescenţilor de pretutindeni.
Sincer, nu aş vrea să fiu în pielea profesorilor, indiferent de locul unde predau. Evident, sunt convinsă, nu toţi elevii sunt aşa. Dar ceva îmi spune că aceia ce alcătuiesc excepţia şi-au făcut demult socotelile la ce liceu se duc şi nici nu au emoţii că nu vor intra acolo unde vor trece prima opţiune din fişă.
