(la mormântul doamnei Eugenia Luca Talabă)
Din colecţia "Poezii despre capătul fără sfârşit"
Prima dată,
încercam să înţeleg ce se întâmplă
şi să aflu ce se petrece, mai ales
când o vedeam pe mama cum umblă
şi aprinde lumânarea pentru botez!
A doua dată,
încercam ceva unic şi foarte frumos
în această viaţă aşa de măruntă,
când o vedeam umblând majestos
şi aprinzând lumânarea pentru nuntă!
Ultima dată,
încă nu am încercat, încă mai aştept,
încă nu am timp, încă nu am vreme,
încă mi se pare temător şi ne/drept…
ce lumânare parcă vrea să mă cheme!
