Profesoara Gina Burghiu de la Colegiul Naţional "C. Negri" ne-a oferit rezolvarea modelului de subiect la geografie publicat pe site-ul MECTS
CLICK AICI PENTRU A DESCĂRCA VARIANTA DE SUBIECT PROPUSĂ
- Subiectul I
A. Se acordă câte 2p pentru fiecare răspuns corect:
1. C - Germania;
2. 9 - Bruxelles.
B. Se acordă câte 2p pentru fiecare răspuns corect:
1. Polonia; 2. Tamisa; 3. Bulgaria
C. Se acordă câte 2p pentru fiecare răspuns corect:
- 1. a; 2. a; 3. d; 4. a; 5. d
D. Se acordă câte 2p pentru fiecare deosebire corect formulată între clima Italiei şi clima Suediei. Pentru răspunsuri parţial corecte se acordă câte 1p.
- Exemple de răspunsuri:
Italia are un climat mediteranean în cea mai mare parte a ţării şi temperat-continental în nord, iar Suedia un climat preponderent temparat-continental rece şi subpolar în nord. Climatul mediteranean se remarcă prin existenţa a două sezoane, unul secetos (vara) şi altul ploios (iarna), pe când climatul temperat-continental rece prezintă patru anotimpuri, dintre care verile sunt mai scurte şi mai răcoroase, iar iernile sunt mai lungi şi geroase.
În cazul climatului mediteranean temperaturile medii anuale sunt pozitive iarna (5 – 10°C), dar în ceea ce priveşte climatul temperat-continental rece, temperaturile scad sub 0°C iarna.
- Climatul mediteranean prezintă amplitudini termice sezoniere mai mici (10-15°C) decât climatul temperat continental rece (15-20°C).
În cazul climatului mediteranean, precipitaţiile sunt mai abundente iarna (sezon ploios), iar în cazul climatului temperat-continental rece, cantitatea de precipitaţii este mai mare vara.
Nota 1: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi tratate comparativ şi nu separat. Pentru tratarea separată a celor două state se acordă jumătate din punctaj.
Nota 2: Se poate face referire la statele respective fie cu literele cu care sunt marcate pe hartă, fie cu denumirile lor reale.
- E. Se acordă câte 2p pentru fiecare cauză prezentată corect. Pentru răspuns parţial corect se poate acorda punctaj intermediar (1p). Exemple de răspunsuri:
Alpii Scandinaviei sunt situaţi la latitudini mari (55-70° latitudine nordică), motiv pentru care au fost afectaţi de extinderea calotei glaciare din timpul glaciaţiunii cuaternare, care a determinat formarea prin eroziune a unor depresiuni în care s-au acumulat apele precipitaţiilor, formându-se astfel lacurile glaciare. Totodată, relieful înalt şi temperaturile scăzute au permis formarea gheţarilor montani la altitudini de peste 2000-3000 de metri, care au modelat prin eroziune circurile glaciare, ocupate astăzi de lacurile glaciare.
- În Peninsula Italică, densitatea populaţiei variază, existând regiuni bine populate, cu densităţi medii de peste 100 loc/km² (Câmpia Padului, zonele litorale, văile fluviilor Tibru, Pad, Adige, Arno), dar şi zone mai slab populate, cu o densitate sub 50 loc/km². Acest fapt este explicat de relieful variat de pe teritoriul peninsulei. Astfel, zonele montane înalte (Munţii Apenini, Munţii Alpi) sunt mai slab populate din cauza reliefului înalt şi accidentat, cu un grad de accesibilitate mai redus, în timp ce regiunile de câmpie şi văile au un grad mai mare de populare. Acestea sunt caracterizate de un relief jos şi neted, resurse importante de apă, soluri fertile etc.
De asemenea, gradul mai mare de dezvoltare economică a regiunii din nordul Peninsulei Italice explică densitatea mai mare a populaţiei, întrucât un număr mare de persoane migrează din zona sudică (numită şi Mezzogiorno) mai slab dezvoltată, spre cea nordică, mai industrializată, unde nivelul de trai este mai ridicat, iar numărul locurilor de muncă este mai mare.
- SUBIECTUL al II–lea (30 de puncte)
A. Se acordă câte 2p pentru fiecare răspuns corect:
1. 1 - Braşov; 2. 12 - Someş
B. Se acordă câte 2p pentru fiecare răspuns corect:
1. Deva; 2. Prut; 3. Delta Dunării
C. Se acordă câte 2p pentru fiecare răspuns corect:
1. a; 2. b; 3. d; 4. b; 5. d.
D. Se acordă câte 2p pentru fiecare deosebire corect formulată între relieful Grupei Nordice a Carpaţilor Orientali (E) şi Munţii Banatului (H). Pentru răspunsuri parţial corecte se acordă câte 1p.
- Exemple de răspunsuri:
În unitatea de relief marcată cu litera E se întâlneşte relieful glaciar reprezentat de circuri glaciare, pe când în cazul unităţii de relief marcate cu litera H, relieful glaciar este inexistent, pentru că altitudinile sub 2.000 de metri nu au permis formarea gheţarilor şi a reliefului glaciar.
Unitatea E este alcătuită din toate tipurile de roci (vulcanice, metamorfice şi sedimentare), iar în unitatea H sunt predominante şisturile cristaline şi rocile sedimentare.
Unitatea E are altitudinea maximă de peste 2000 de metri (Vf. Pietrosu, Munţii Rodnei, 2.303 m), iar H, sub 1.500 de metri (Vf. Semenic, Munţii Semenic, 1.446 m).
În unitatea E, culmile muntoase sunt orientate predominant pe direcţie NV-SE, iar în H pe direcţie N-S.
Nota 1: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ şi nu separat. Pentru tratarea separată a celor două unităţi de relief se acordă jumătate din punctaj.
Nota 2: Se poate face referire la unităţile de relief respective fie cu literele cu care sunt marcate pe hartă, fie cu denumirile lor reale.
- E. 1. Se acordă 2p pentru o cauză corect prezentată. Pentru răspuns parţial corect se poate acorda punctaj intermediar (1p)
În unitatea de relief marcată cu litera D (Podişul Dobrogei), fenomenul de secetă este mai frecvent din cauza influenţelor de ariditate (est-europene) specifice acestei regiuni, dar şi din cauza calcarelor fisurate şi a loessului de la suprafaţă, care fiind roci permeabile determină infiltrarea rapidă a apei provenite din precipitaţii. De asemenea, temperaturile ridicate şi vânturile uscate întreţin deficitul de umiditate, favorizând evaporarea apei şi astfel apariţia secetei.
2. Se acordă 2p pentru o cauză corect prezentată. Pentru răspuns parţial corect se poate acorda punctaj intermediar (1p).
În unitatea de relief marcată cu litera G (Câmpia Română), cultura cerealelor a fost favorizată de existenţa solurilor fertile de tipul cernoziomurilor (clasa molisoluri), acestea fiind potrivite pentru cultivarea cerealelor, care necesită o cantitate mare de humus. Totodată, relieful neted şi jos al Câmpiei Române ce permite mecanizarea culturilor, dar şi climatul de câmpie mai cald, resursele de apă importante oferite de râurile Olt, Jiu, Argeş, Ialomiţa, Dâmboviţa, Dunăre pentru irigaţii au favorizat cultivarea cerealelor.
SUBIECTUL al III-lea
A. Se acordă 4p astfel:
1. Cantitatea medie lunară maximă de precipitaţii (240 mm/lună) s-a înregistrat în luna octombrie. – 1p;
Cantitatea medie lunară minimă de precipitaţii (70 mm/lună) s-a înregistrat în luna iunie. – 1p;
2. februarie – 1p;
septembrie – 1p.
B. Se acordă câte 2p pentru fiecare răspuns corect:
1. b; 2. c; 3. b.
C. Se acordă câte 1p pentru fiecare element:
1. oricare dintre resursele următoare:cărbuni inferiori, roci de construcţie (nisipuri, calcar, gips), soluri fertile etc. (cernoziomuri) – 1p
2. climat temperat-continental de stepă (uscat) – 1p;
3. Prut, Nistru – 2p;
4. vegetaţie de stepă – 1p;
5. oricare trei dintre oraşele: Chişinău, Tighina, Cahul, Bălţi, Soroca – 3p
6. oricare două culturi agricole dintre: cereale (grâu, porumb), tutun, viţă de vie, pomi fructiferi – 1p
D. 1. Se acordă câte 2p pentru fiecare răspuns corect. (Densitatea populaţiei se calculează raportând populaţia la suprafaţă)
Densitatea medie a populaţiei Europei : 69,41 loc/km²
Densitatea medie a populaţiei Cehiei : 129,77 loc/km².
2. Ponderea populaţiei României din totalul populaţiei Europei este de 2,97 la sută.
E. 1. Se acordă 2p pentru o explicaţie corectă. Pentru răspuns parţial corect se poate acorda punctaj intermediar.
- Exemple de răspunsuri:
Statele est-europene se remarcă printr-un bilanţ migratoriu negativ, ceea ce înseamnă că numărul emigranţilor este mai mare decât al imigranţilor. Aceasta se datorează gradului mai mic de dezvoltare economică a statelor est-europene, care determină o atractivitate demografică mai redusă a acestora, deci un număr mai mare de imigranţi care se deplasează spre statele dezvoltate vest-europene, care oferă locuri de muncă mai bine plătite.
2. Se acordă 2p pentru o explicaţie corectă. Pentru răspuns parţial corect se poate acorda punctaj intermediar.
- Exemple de răspunsuri:
Producerea energiei electrice folosind surse alternative (energia solară, eoliană, hidraulică, a mareelor, a valurilor) prezintă avantajul că acestea sunt nepoluante faţă de resursele energetice clasice (cărbuni, petrol, gaze naturale etc.) care sunt puternic poluante. Totodată, resursele energetice alternative prezintă avantajul că sunt inepuizabile, în comparaţie cu cele clasice, care sunt epuizabile şi neregenerabile.
-
Cine este Gina Burghiu
Profesoară de geografie, titulară la Colegiul Naţional „Costache Negri” Galaţi din 1997, Gina Burghiu are gradul I şi o vechime în învăţământ de 14 ani. Datorită calităţilor sale incontestabile, este membru în Consiliul consultativ al disciplinei geografie; propunător de subiecte pentru olimpiada de geografie; îndrumător/mentor al practicii şcolare de specialitate desfăşurată de studenţii la geografie în cadrul Universităţii ”Dunărea de Jos”, monitor la tezele şi testele naţionale, evaluator la examenul de bacalaureat şi tezele sau testele naţionale susţinute până în 2008.De asemenea, este profesoara din Galaţi care a obţinut, în ultimii patru ani, zeci de premii la olimpiada judeţeană de geografie, elevii săi fiind obişnuiţii podiumului la această disciplină. Rezultatele bune de la judeţeană au fost confirmate de premiile şi menţiunile de la faza naţională: un premiul I şi trei menţiuni anul acesta; trei menţiuni, în anul şcolar 2010/2011; o menţiune în 2009/2010; două premii al III-lea şi o menţiune în 2008/2009 şi câte două menţiuni în 2007/2008 şi în 2005/2006.
