Ce aşteaptă Europa de mâine? Deocamdată este profund afectată de criza datoriilor suverane, adică a datoriilor politicienilor fără acoperire, de lipsa de competitivitate în raport cu economiile emergente, de un vid de relaţionare internă, fie că ne referim la aspectul economic, politic sau social. Pur şi simplu, asta este Europa: pe de o parte unită sub semnul realizărilor comunitare, pe de altă parte divizată de puseurile naţionaliste, populare sau alte forme hibride ale euroscepticismului. Europa a devenit, pe timp de criză, „ciuca tuturor bătăilor”, chit că, la modul practic, Uniunea a reprezentat răspunsul multor întrebări ce ţin de solidaritate, securitate şi convergenţă a politicilor de dezvoltare regională. Pur şi simplu s-a uitat de unde au pornit primii germeni ai Uniunii Europene şi care au fost scopul lor. Desigur, a vorbi astăzi de un Pact al Cărbunelui şi Oţelului pare mai degrabă o extravaganţă, dar din perspectiva istoriei a fost actul care a asigurat echilibrul de forţe între puterile care au pierdut şi puterile care au câştigat un Război.
Chiar şi astăzi, oricât de extravagante ar părea, imperativele de securitate au fost, sunt şi vor fi în continuare. Este o mare iluzie să ne imaginăm că „pacea vine de la sine”, că este un fel de dat al societăţii democratice. Ei bine, nu există stabilitate la nivel internaţional, mai mult decât o permit obiectivele şi interesele naţionale. Iar din acest punct de vedere nu putem decât să observăm că interesele naţionale sunt promovate ca preponderente celor comunitare. Din partea politicienilor se ascunde aici un oarecare accent pe interesele personale, dar ca voce la nivel comunitar, una care să reprezinte peste 450 milioane de cetăţeni, aşteptările pot fi unele colosale. Sunt în creştere naţionalismul, extrema dreaptă, extrema stângă, unii cer alungarea imigranţilor sau a celor de confesiune islamică, dar în ultimă esenţă unde suntem noi? Oricare dintre variantele amintite înseamnă, de fapt, extremism. Putem noi să ridicăm mâna în semn de pace? Poate că da, dar asta nu depinde neapărat numai de noi!
