Profesoara Nicoleta Crînganu este cea care ne-a oferit rezolvarea modelului de subiect propus pe site-ul MECTS pentru proba scrisă la limba şi literatura română de la bacalaureat
Profil umanist, pedagogic
SUBIECTUL I
Se dă textul:
„Unde eşti astăzi nu ştiu./ Vulturii treceau prin Dumnezeu deasupra noastră. /Alunec în amintire, e-aşa de mult de-atunci. /Pe culmile vechi unde soarele iese din pământ/ privirile tale erau albastre şi-nalte de tot./
Zvon legendar se ridica din brazi./ Ochi atot înţelegător era iezerul sfânt./ În mine se mai vorbeşte şi astăzi despre tine./ Din gene, ape moarte mi se preling./ Ar trebui să tai iarba,/ ar trebui să tai iarba pe unde-ai trecut./ Cu coasa tăgăduirei pe umăr/ în cea din urmă tristeţe mă-ncing.”// (Lucian Blaga, Amintire)
1. Numeşte câte un sinonim neologic pentru sensul din text al cuvintelor: sfânt şi tăgăduire.
2. Explică rolul cratimei în secvenţa: „şi-nalte de tot”.
3. Construieşte un enunţ în care să ilustrezi sensul conotativ al cuvântului soare.
4. Precizează o temă şi un motiv literar identificate în textul dat.
5. Menţionează două mărci lexico-gramaticale ale subiectivităţii prezente în textul dat.
6. Selectează două secvenţe din text care conturează dimensiunea temporală a imaginarului poetic.
7. Prezintă semnificaţia a două figuri de stil diferite din a doua strofă.
8. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale genului liric.
9. Comentează, în 60 – 100 de cuvinte, prima strofă a textului dat, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.
SUBIECTUL al II-lea
Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte despre utilitatea cunoaşterii biografiei artistului în vederea înţelegerii operei sale. În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie: − să respecţi structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri;
− să ai conţinutul adecvat argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente;
− să respecţi normele limbii literare şi limitele de spaţiu indicate.
SUBIECTUL al III-lea
Redactează un eseu de 600 – 900 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţile de construcţie a unui personaj dintr-un text narativ studiat, aparţinând lui Ioan Slavici, Liviu Rebreanu sau G. Călinescu. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
− prezentarea statutului social, psihologic, moral al personajului ales, prin raportare la conflictul/conflictele din textul narativ studiat;
− evidenţierea, prin două secvenţe comentate, a unei trăsături a personajului ales;
− ilustrarea a patru elemente de structură şi de compoziţie ale textului narativ, semnificative pentru construcţia personajului ales;
− susţinerea unei opinii despre modul în care o idee sau tema textului narativ studiat se reflectă în construcţia personajului ales.
REZOLVARE
I. 1: sfânt - sacru; tăgăduire – negare; contestare, retractare
2. Gramatical, cratima indică elidarea unei vocale – î; stilistic, păstrează ritmul unei fraze, dar la Lucian Blaga, versul fiind eliberat de constrângerile ritmice, cratima indică mai degrabă o anumită muzicalitate şi fluenţă a vorbirii.
3. Exemplu: Copilul este soarele mamei sale.
4. Tema iubirii, motive: vulturii, amintirea, iezerul etc.
5. Verbele, pronumele şi adjectivele pronominale la persoana I (ca persoană care vorbeşte) şi persoana a doua (ca persoană cu care se vorbeşte, implicând un vorbitor în text)
6. Astăzi, „alunec în amintire”, „e-aşa mult de-atunci”;
7. Aici rezolvarea este individuală, însă este bine ca elevul să selecteze figura să precizeze tipul ei, apoi să o interpreteze pornind de la ceea ce exprimă, ajungând la mijloacele cu care exprimă.
8. Trăsăturile lirismului, aşa cum se studiază în liceu, ar putea fi: transmiterea directă a sentimentelor (dovadă verbele, pronumele şi adjectivele pronominale la persoana I), limbajul poetic ce concentrează o realitate cuprinzătoare, într-o viziune proprie autorului, lăsând posibilitatea construirii unui sens (mai simplu, limbajul figurat).
9. Pentru a comenta o strofă, elevul ar trebui să identifice întâi ideile poetice şi sentimentele, să urmărească apoi limbajul poetic, iar, în al treilea rând, să interpreteze semnificaţiile fragmentului punând în relaţie ideea poetică şi limbajul în care este ea exprimată.
II. Şi aici rezolvarea este individuală, însă le amintesc elevilor să formuleze ipoteza cât mai bine, indiferent care ar fi aceea. O ipoteză bine formulată sprijină producerea de argumente. Concluzia va relua ipoteza, adăugându-se ceea ce s-a obţinut din argumente. În plus, le amintesc elevilor să nu uite de exemple.
III. Indiferent ce autor sau personaj ar alege, elevii nu trebuie să uite de coerenţa compunerii şi de raportarea la reperele propuse de autor: statutul personajului (cine este el în text), conflictele în care este angrenat (aici ar fi necesară o scurtă povestire a textului), sublinierea episoadelor/întâmplărilor în care se observă trăsăturile, utilizarea elementelor de compoziţie în explicarea construcţiei personajului.
Profilul real, tehnologic
SUBIECTUL I
Se dă textul:
„Din cerurile-albastre/ Luceferi se desfac,/ Zâmbind iubirii noastre/ Şi undelor pe lac./ De glasul păsărelelor/ Pe gânduri codru-i pus./ O, stelelor, stelelor,/ Unde v-aţi dus?/ În turme călătoare/ Trec nourii pe ceri,/ Ce seamăn pieritoare/ Duioaselor dureri./ De strălucirea florilor/ E câmpul tot răpus./ O, norilor, norilor,/ Unde v-aţi dus?/ Şoptiri aeriane/ Pătrund din mal în mal/ Ş-a stelelor icoane/ Pre fiecare val./ De ochii tăi cei plini de-amor/ Aminte mi-am adus./ O, stelelor, stelelor,/ Unde v-aţi dus?/Cum iedera se leagă/ De ramuri de stejar,/ Mi-a fost odată dragă/ Şi dragă-mi este iar./ De braţul tău cuprins cu dor/ Aminte mi-am adus./ O, braţelor, braţelor,/ Unde v-aţi dus?” (Mihai Eminescu, „Din cerurile-albastre”)
1. Numeşte câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: „zâmbind” şi „odată”.
2. Explică rolul cratimei în secvenţa: „Ş-a stelelor icoane”.
3. Construieşte un enunţ în care să foloseşti o locuţiune/expresie care să conţină substantivul „ochi”.
4. Menţionează două mărci lexico-gramaticale ale subiectivităţii prezente în textul dat.
5. Precizează două motive literare identificate în textul dat.
6. Selectează două secvenţe din text care conturează dimensiunea spaţială a imaginarului poetic.
7. Prezintă semnificaţia a două figuri de stil diferite din a doua strofă. 4 puncte
8. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale genului liric.
9. Comentează, în 60 – 100 de cuvinte prima strofă a textului, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice
SUBIECTUL al II-lea
Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte despre modul în care activitatea de voluntariat contribuie la dezvoltarea personală. În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:
− să respecţi structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri;
− să ai conţinutul adecvat argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente;
− să respecţi normele limbii literare şi limitele de spaţiu indicate
SUBIECTUL al III-lea
Redactează un eseu de 600 – 900 de cuvinte în care să prezinţi relaţia dintre două personaje dintr-un roman psihologic studiat. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
− prezentarea statutului social, psihologic, moral al fiecăruia dintre personajele alese din romanul psihologic studiat;
− evidenţierea, prin două secvenţe comentate, a modului în care evoluează relaţia dintre cele două personaje;
− ilustrarea a patru elemente de structură şi de compoziţie ale romanului psihologic studiat, semnificative pentru analiza relaţiei dintre cele două personaje
− susţinerea unei opinii despre modul în care o idee sau tema romanului psihologic studiat se reflectă în evoluţia relaţiei dintre cele două personaje.
REZOLVARE:
I. 1. surâzând, cândva;
2. gramatical: indică elidarea vocalei „i”, stilistic, păstrează măsura versurilor şi muzicalitatea textului;
3. „a nu avea ochi decât pentru”, ”a lua la ochi” etc. Mama mea nu are ochi decât pentru mine.
4. verbele, pronumele şi adjectivele pronominale la persoana I: noastre - şi persoana a II-a – v-aţi dus.
5. Tema iubirii, motivul stelelor, păsărilor, codrului, cerului etc.
6. „cerurile-albastre”, „câmpul” etc.
7. v. indicaţiile de la subiectul pentru uman;
8. transmiterea directă a sentimentului, mărcile lexico-gramaticale ale prezenţei eului liric, limbajul poetic, imaginile poetice;
9. v. sugestiile de la subiectul umaniştilor;
II. v. sugestiile de la subiectul umaniştilor:
III. La acest subiect, elevii ar putea să aleagă un roman al lui Camil Petrescu, al lui Liviu Rebreanu (dacă au studiat „Pădurea spânzuraţilor”) sau alt roman de analiză psihologică. Sugerez, de asemenea, să se urmeze reperele propuse care, la acest subiect, sunt mai clare decât la subiectul anterior şi aproape nu mai au nevoie de altceva: Cine sunt personajele a căror relaţie se studiază, care este statutul lor în operă, care este relaţia dintre ele la începutul textului, dacă apar sau nu conflicte, care sunt consecinţele acestui lucru, cum evoluează până la sfârşit – se povesteşte puţin textul; în rest, pentru ultimele două repere, sunt valabile observaţiile de la subiectul pentru umanişti.
Cine este Nicoleta Crînganu
Inspectoarea de specialitate la limba şi literatura română Nicoleta Crînganu este în paralel şi lector universitar dr. la Universitatea „Dunărea de Jos”, dar şi profesor titular la Colegiul Naţional „C. Negri”.
Cu o carieră didactică de peste 20 de ani, are la activ zeci de cursuri de formare profesională în ţară şi în străinătate (devenind la rândul său formator educaţional), participări la proiecte europene, dar şi câteva zeci de elevi care s-au făcut remarcaţi prin premii la olimpiadele judeţene şi naţionale.
A publicat volumele: „Limba română. Teste grilă examenul de bacalaureat şi admiterea în învăţământul superior” (în anul 2002) şi „Ghid de pregătire pentru examenul de bacalaureat. Limba şi literatura română” (în 2007, 2008, 2009, 2010). Este, totodată, autoare de cronici şi articole ştiinţifice.
Experienţa profesională, calităţile şi capacitatea de muncă au recomandat-o ca membră în diferite comisii: Comisia naţională pentru aprobarea programelor şcolare; Comisia centrală de evaluare la olimpiada de limba şi literatura română şi alte concursuri şcolare, Colectivul de Cercetare a Universităţii „Dunărea de Jos”, Consiliul Ştiinţific al Bibliotecii „V. A. Urechia”.
A fost o perioadă destul de lungă colega noastră la „Viaţa liberă”. Cunoaşte nu mai puţin de şase limbi străine (engleză, franceză, spaniolă, italiană, maghiară, persană).
Pentru rezultatele deosebite în cariera didactică a fost răsplătită cu Premiul Municipiului Galaţi.
