TINERII ŞI ORAŞUL/ Sculpturile din Campusul Ştiinţei, material didactic pentru cercetare

TINERII ŞI ORAŞUL/ Sculpturile din Campusul Ştiinţei, material didactic pentru cercetare
Evaluaţi acest articol
(6 voturi)

Opt opere de artă care şi-au găsit adăpost în Campusul Ştiinţei, de la Facultatea de Inginerie, sunt obiect de studiu pentru o lucrare ştiinţifică.

Mai exact, Georgiana Costin, studentă în anul II la Inginerie Economică Industrială, şi Gigi Vasile Troncuţă, student în anul II la Autovehicule Rutiere, şi-au propus să le analizeze în detaliu şi să le reproducă în 3D pe calculator, cu ajutorul unui program performant de grafică computerizată. Sculpturile monumentale, care provin din diferite proiecte în care au fost angrenaţi artiştii plastici de la Muzeul de Artă Vizuală din Galaţi, din 1997 şi până în 2012, au fost fotografiate şi analizate.

În demersul lor, studenţii au fost ajutaţi să înţeleagă mai bine actul artistic şi felul în care metalul s-a lăsat modelat de Eduard Costandache, sculptor şi muzeograf, organizatorul taberelor de sculptură în metal şi liderul grupului Athanor. “Metalul e unul dintre cele mai plastice materiale, poate fi modelat, tăiat, lipit, combinat cu altceva. Pentru un sculptor, metalul este un material foarte fluid şi plăcut”, a explicat Eduard, care semnează câteva dintre cele mai importante lucrări din campus.

Actul artistic, reprodus pe calculator

Studenţii au exersat săptămâni bune până să reuşească să îmblânzească programul de grafică. Au fotografiat fiecare lucrare din mai multe unghiuri şi, pe bucăţi, au reconstruit în 3D sculptura monumentală.

“E greu să reprezinţi o operă de artă într-un program atât de riguros tehnic. Dacă ştii comenzile şi asamblezi bucată cu bucată e mai uşor, însă cu cât lucrările sunt mai complexe, cu atât munca pe computer devine mai grea, pentru că dacă nu sunt linii drepte, programul protestează. La ultima lucrare, The Real Life, reprezentând un peşte, am muncit două săptămâni să o pot reconstitui în 3D, pentru că  are o mulţime de detalii - rotiţe, lanţuri, bare de fier - pe care le-am reprodus cu greu”, povesteşte Georgiana.

Cele opt lucrări în 3D, împreună cu un film de prezentare a sculpturilor din campus şi cu partea teoretică a lucrării - "La frontiera dintre libertatea creaţiei artistice şi precizia aplicaţiilor grafice computerizate" - vor merge mai întâi la sesiunea ştiinţifică de la Galaţi, apoi la Concursul Studenţesc de Grafică Inginerească şi Design Industrial de la Bucureşti.

Artă şi inginerie

“Arta contemporană începe să presupună din ce în ce mai mult, pe lângă valorile clasice, tradiţionale, intervenţia cineticului sau a unei componente de inginerie, pe care nu întotdeauna o poate realiza un artist. Faptul că există o colaborare strânsă între Facultatea de Inginerie şi Muzeul de Artă Vizuală e un semn că, pe viitor, lucrările noastre vor combina, într-o măsură mult mai fericită, arta şi ingineria. Noi, artiştii,  ne vom ocupa de partea de estetică, iar inginerii se vor ocupa de calcule”, a declarat Eduard Costandache.

La rândul său, prof. dr. ing. Laurenţia Andrei, specializată în grafică pe calculator, care coordonează lucrarea studentei, spune că tema este inedită: “Ingineria a luat în considerare, prea puţin până acum, lumea artistică. Sperăm să impresionăm juriul şi să câştigăm un premiu”.

Cele opt lucrări care fac obiectul studiului sunt: “Neuronul împăratului” - Eduard Costandache (2012), “Dinamica sufletului” - Relu Angheluţă (2012), “Rădăcini către înalt” - Sorina Fodor Vădeanu (2012), “Crabul” - Eduard Costandache (1998), “Trecere” - Liviu Ţurcanu (1998), “Poarta” 1 şi 2 - Adrian Golban (1997), “Instrument pentru ascultarea timpului” - Mihaela Brumar (2012), “The real life” - Emil Curelaru (1998).        

Citit 2642 ori Ultima modificare Luni, 18 Mai 2015 18:36

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.