* "Într-o lume în care tehnologia avansează exponenţial, cererea de ingineri va creşte dramatic pentru a putea face faţă numărului tot mai mare de probleme ce îşi aşteaptă rezolvarea", spune Evelina Zapatka
Evelina Zapatka este fost absolventă de inginerie la "Dunărea de Jos". Lucrează în SUA de mai bine de 10 ani, este director adjunct la Achiziţionări Inovare şi Ingineria Matriţelor, Bayer Pittsburgh, Pennsylvania şi şi-a îndemnat fiii către domeniul tehnic. Are o carieră de succes, pe care, spune ea, o datorează şcolii gălăţene, şi doreşte să-i încurajeze pe tinerii oraşului să studieze ingineria, pentru a o putea practica oriunde în lume!
- Care este activitatea dvs. profesională în SUA şi cum aţi ajuns acolo?
- În 2001, am emigrat în Canada, unde am lucrat în domeniul industriei de automobile, ca tehnician de laborator şi mai târziu ca inginer. În 2006, am emigrat în SUA şi m-am angajat la o companie globală de echipamente medicale, la care lucrez şi acum. Responsabilităţile mele includ menţinerea şi dezvoltarea de noi tehnologii de matriţe necesare pentru fabricarea produselor de unică folosinţă, crearea de parteneriate cu surse externe pentru dezvoltarea de produse noi, licenţiere sau achiziţionare de tehnologii şi/sau companii. Faptul că am urmat o facultate tehnică, cu specific TCM, m-a ajutat. La Galaţi am învăţat să învăţ, să caut informaţii, să pun lucrurile în context, să fac conexiuni, să recunosc anumite şiruri logice şi să rezolv probleme complexe. Toate orele de matematică, rezistenţă, mecanisme, care mi se păreau imposibile şi inutile în timpul şcolii, au jucat un rol direct în modelarea gândirii mele, şi m-au condiţionat pentru cariera mea de mai târziu. În România încă se mai face carte! Iar cunoştinţele dobândite îţi permit să navighezi uşor prin viaţă şi să te adaptezi la diverse cerinţe, care poate nu au legătură imediată cu meseria aleasă.
- Cum se pregătesc viitorii ingineri din America pentru o carieră solidă?
- Ca inginer cu şcoală în România şi mama a doi studenţi la inginerie în SUA (ingineria calculatoarelor şi inginerie mecanică şi ştiinţa materialelor) pot face o comparaţie pertinentă între cele două sisteme de învăţământ. În principiu, teoria este aproape identică, singura diferenţă majoră fiind faptul că studenţii americani sunt încurajaţi să se angajeze la diverse companii încă de pe băncile şcolii, în timpul vacanţei, cu scopul de a câştiga experienţă de lucru reală. În fiecare primăvară, facultăţile organizează târguri de job-uri, unde companii locale, naţionale şi internaţionale trimit reprezentanţi pentru a racola tineri interesaţi de practică sau internship. De exemplu, fiul cel mare tocmai a completat cea de-a patra rotaţie la o companie binecunoscută de software development din zonă. În felul acesta, viitorii ingineri ies de pe băncile facultăţii nu numai cu principii teoretice solide, dar şi cu abilităţi practice temeinice.
- De ce aţi încuraja un tânăr din Galaţi să urmeze o facultate tehnică?
- Secolul 21 se confruntă, din păcate, cu o serie de provocări: conservarea energiei, asigurarea hranei pentru o populaţie de peste 10 miliarde în curând, criza resurselor naturale, schimbarea climei globale, etc. Într-o lume în care tehnologia avansează exponenţial, cererea de ingineri va creşte dramatic pentru a putea face faţă numărului tot mai mare de probleme ce îşi aşteaptă rezolvarea. Suntem la începutul revoluţiei digitale şi viitorul aparţine unei lumi în care toate aparatele, maşinile, echipamentele vor fi pline de senzori, interconectate, vor comunica între ele, vom avea vehicule fără şoferi, îmbrăcăminte cu senzori care sesizează schimbările climatice, case digitalizate, etc. Viitorul aparţine inginerilor şi aş încuraja pe orice tânăr, indiferent unde se află pe glob, să urmeze o facultate tehnică.
- Ce viitor credeţi că vor avea facultăţile tehnice, într-un oraş aflat în cădere liberă?
- Cred că am răspuns parţial la această întrebare, şi eu sunt un exemplu în acest sens: nu cred că există o corelaţie prea mare între nivelul economic al oraşului în care se află facultatea şi obiectele de studiu. Legile fizicii sunt peste tot aceleaşi şi se predau la fel! Şansele ca un inginer să-şi găsească o slujbă în străinătate sunt direct proporţionale cu pasiunea sa pentru tehnologie, dorinţa de a crea ceva notabil şi atitudinea pozitivă. Nimeni/nimic nu-i poate opri pe viitorii ingineri din Galaţi să trimită CV-uri la toate companiile din lume şi să obţină un interviu virtual prin skype! A doua limbă vorbită la Microsoft după engleză este româna. Companii multiple, cum ar fi Innocentive, NineSigma, sunt conectate prin crowdsourcing cu experţi externi care sunt plătiţi pentru ideile lor. Aceştia pot fi, cu succes, studenţii de la Dunărea de Jos. Orice oportunitate de studiu, job temporar, voluntariat, contract trebuie fructificată şi, mai devreme sau mai târziu, va da roade!
