Sindicatul Învăţământului Preuniversitar, sprijinit la nivel naţional de Federaţia "Spiru Haret", a iniţiat o serie de dezbateri cu elevii, profesorii, părinţii şi profesorii
Profesori, elevi, părinţi, inspectori şcolari din Galaţi şi alte judeţe, reprezentanţi ai sindicatelor din învăţământ din alte judeţe au participat ieri, 22 ianuarie, la Casa Corpului Didactic, la o dezbatere pe marginea realizării planurilor-cadru pentru clasele V-VIII, eveniment organizat la iniţiativa Lidiei Antoniu, vicepreşedintele Sindicatului Învăţământului Preuniversitar (SIP), cu sprijinul ISJ Galaţi şi al Federaţiei "Spiru Haret".
La dezbatere au participat şi câţiva reprezentanţi la vârf, liderul de la "Spiru Haret" - Marius Nistor, directorul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei - Ciprian Fartuşnic şi directorul Centrului Naţional pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic - Florin Mărginean.
Ciprian Fartuşnic a declarat că planurile-cadru la care se lucrează urmează să fie gata şi puse în practică odată cu programa şi manualele adecvate, în septembrie 2017, când elevii care sunt acum în clasa a III-a vor ajunge la gimnaziu. "Vrem cât mai multe idei bune. Pe site-ul institutului nostru au fost puse cele trei variante, la care s-a lucrat după metodologia elaborată de Ministerul Educaţiei. Sunt peste 17.000 de intervenţii, cu propuneri şi sugestii venite din toate mediile sociale. S-au organizat astfel de dezbateri în mai multe oraşe din ţară, pentru a afla care este opinia celor vizaţi. Probabil, în final, va fi elaborată o altă variantă, care oricum nu va mulţumi pe toată lumea", a precizat Ciprian Fartuşnic.
"Sperăm că va fi o dezbatere reală"
Mai multe cadre didactice prezente în sală, lideri sindicali, dar şi inspectori şcolari au ţinut să-i atragă atenţia directorului Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei că, dacă tot s-au făcut dezbateri, e bine ca cei care vor elabora şi gira planurile-cadru să ţină totuşi cont de sugestiile lor, dacă tot s-au obosit să-i întrebe. "Niciodată nu s-a ţinut cont de propunerile noastre. Sperăm ca această dezbatere să fie reală şi să ne regăsim ideile în planurile-cadru", a avertizat profesoara Laila Chitic, aprobată de mai mulţi colegi din sală.
"Ministerul trebuie să recâştige încrederea cadrelor didactice, ţinând cont de ceea ce se discută. Nu poţi face reformă, fără să câştigi încrederea celor care vor aplica reforma", a apreciat şi Marius Nistor, liderul de la "Spiru Haret".
Toată lumea prezentă la discuţii a opinat că un alt aspect important de care ar trebui să se ţină cont este realizarea celor propuse nu cu jumătăţi de măsură. Elevii care sunt acum în clasa a III-a şi aşa sunt singura generaţie din istoria României care n-a avut manuale sau le-a primit cu întârziere în fiecare an şcolar. N-ar fi corect faţă de ei să se continue în aceeaşi manieră. În toamna anului 2017, ar trebui să aibă şi manuale realizate în funcţie de planul-cadru, curriculum şi programele şcolare.
"Degeaba facem reformă, dacă nu se vine cu finanţarea corespunzătoare. De 25 de ani, şcolile sunt subfinanţate. Şi cel mai grav este faptul că nu se investeşte suficient în resursa umană, întrucât degeaba stabilim cât şi ce trebuie să le transmitem elevilor noştri, dacă nu avem cadre didactice motivate şi suficient de bine pregătite", a precizat Lidia Antoniu, vicepreşedinte SIP.
"Suntem atacaţi în patrimoniul nostru naţional"
Cum în toate cele trei variante de planuri-cadru s-au tăiat ore la mai multe discipline, în favoarea informaticii sau a educaţiei interculturale, profesorii s-au aprins la dezbateri, pentru a critica această decizie.
"Este anormal să se taie o oră de limba şi literatura română la clasa a V-a, din trei puncte de vedere. În primul rând, limba oficială a ţării noastre este româna. De cunoaşterea nuanţată a acesteia depinde inserţia în societate a elevilor. Ori nu poţi învăţa nici la matematică, nici la istorie sau geografie, dacă nu ai cunoştinţe solide de limba română. În al doilea rând, şcolarizarea, prin lege, este în limba română. Cum se poate învăţa în limba română, dacă nu o stăpâneşti, dacă elevilor li se taie o oră chiar în clasa a V-a, când trebuie să facă achiziţii importante. În al treilea rând, suntem atacaţi în patrimoniul nostru naţional, în mândria noastră de români, în identitatea noastră naţională. Se taie la română, la istorie, la geografie şi latină. De ce să nu învăţăm despre latinitatea noastră, pornind de la mitologie, care le place elevilor de gimnaziu, în loc să facem educaţie interculturală. Mai ales că în jumătate din Europa se vorbesc limbi romanice", a spus inspectoarea de limba şi literatura română Nicoleta Crânganu.
