Ca şi cum n-ar fi fost suficient că elevii claselor a V-a s-au trezit cu manual pentru educaţie fizică, recent s-a propus introducerea unei probe sportive obligatorii la bacalaureat şi creşterea numărului de ore de sport în fiecare ciclu de învăţământ.
Propunerea a venit din partea secretarului Comisiei pentru Învăţământ a Camerei, deputatul PSD Mihaela Huncă, care a iniţiat la începutul acestei săptămâni şi o consultare publică pe această temă.
Iniţiativa legislativă are în vedere promovarea unei strategii pentru dezvoltarea sportului de masă şi pentru a determina tinerii să se implice în activităţi sportive, se arată în comunicatul deputatului PSD, în care se menţionează, de asemenea, şi faptul că majorarea numărului de ore de sport la toate nivelurile de învăţământ din România va contribui la creşterea bazei de selecţie pentru sportul de performanţă.
Deşi nu au avut nimic împotriva majorării numărului de ore de educaţie fizică, participanţii la consultări (sportivi de performanţă, preşedinţi ai federaţiilor sportive naţionale, reprezentanţi ai organizaţiilor de părinţi şi elevi, ai asociaţiilor şi fundaţiilor care promovează activităţile sportive, profesori universitari şi specialişti în diferite ramuri sportive, reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei Naţionale) au ridicat mai multe probleme cu privire la reintroducerea probei de sport în cadrul Bacalaureatului.
Cu toţii au fost de acord că trebuie stabilit clar dacă şi această probă, odată ce va fi obligatorie pentru toţi candidaţii, va fi evaluată cu note, sau va fi doar o probă de competenţe, la care elevii vor fi consideraţi admişi sau respinşi, în baza unui barem.
"În mod cert, elevii ar trebui să facă mai multă mişcare atât la şcoală, cât şi în afara orelor de curs, iar profesorii ar trebui să încerce să facă aceste ore cât mai atractive. Nu să faci bârnă sau nu ştiu ce tracţiuni. Însă introducerea probei sportive la Bacalaureat este complet inutilă. Prin aceasta nu faci decât să îi împovărezi şi mai mult pe elevi, care oricum sunt deja prea stresaţi în legătură cu tot ceea ce presupun examenele naţionale. Plus că unii dintre adolescenţi au abilităţi sau înzestrări fizice foarte diferite între ei, ceea ce înseamna că ar putea fi notaţi diferit în mod nedrept. Ori nu mi se pare corect să îi dai o notă mai mică unui elev pentru că nu poate sta în poziţia lumânării", a declarat preşedintele Federaţiei Naţionale a Părinţilor din România, Iulian Cristache.
Alţii au amintit de faptul că elevii şi-ar dori, totuşi, sportul ca probă la Bacalaureat, deoarece ar obţine note mari, care le-ar ridica media generală, aşa cum se întâmpla până în 2010, când educaţia fizică era opţională şi mai bine de o treime dintre elevi o alegeau ca probă.
