Consiliul Judeţean (CJ) Galaţi ar putea adopta, peste doar câteva zile, o declaraţie simbolică de unire cu Republica Moldova. Consilierul judeţean Romulus Iaru, secretarul general al PMP Galaţi, a depus un proiect în acest sens la CJ, prin care le solicită aleşilor din forul deliberativ judeţean să acorde un vot favorabil înfrăţirii „cu localităţile din Republica Moldova, care în mod deschis şi asumat şi-au exprimat sau îşi vor exprima dorinţa de unire cu patria-mamă, România”.
„Solicităm Parlamentelor Republicii Moldova şi României să emită o declaraţie comună privind reîntregirea ţării şi a neamului românesc după care să elaboreze şi să aprobe în regim de urgenţă un pachet de legi privind Reunirea Basarabiei cu România. Dacă unirea noastră de azi este una simbolică, să ne ajute Dumnezeu ca ea să fie un pas hotărâtor spre unirea deplină, când nu va mai fi graniţă pe Prut şi toţi români vor trăi uniţi între graniţele României zidite de înaintaşii noştri, consfinţite prin actul Unirii de la 1918”, se arată în Declaraţia de Unire, promovată de consilierul judeţean. Până la acest moment, peste 100 de localităţi de peste Prut au votat în consilile locale „Declaraţii de Unire”. „În numele locuitorilor judeţului nostru, prin puterea dreptului istoric şi a dreptului de neam pe baza principiului ca ,,noroadele singure să-şi hotărască soarta lor de azi înainte şi pentru totdeauna” consfinţit în Declaraţia de Unire de la 27 martie 1918, judeţul Galaţi susţine înfrăţirea imediată cu localităţile din Republica Moldova, care în mod deschis şi asumat şi-au exprimat sau îşi vor exprima dorinţa de unire cu patria-mamă, România (...) Prin prezenta declaraţie de unire ne exprimăm bucuria de a sărbători împreună cu fraţii noştri români de pretutindeni Centenarul Unirii 1918 - 20l8 şi ne declarăm adeziunea la valorile naţionale şi democratice ale spaţiului cultural românesc”, conform textului Declaraţiei.
Întrebat dacă este posibilă adoptarea unei declaraţii simbolice de unire, preşedintele CJ, Costel Fotea, ne-a spus că „totul este posibil”, precizând că „studiem acest proiect pentru a vedea ce implică din punct de vedere al politicii externe”.
Pe 27 martie 1918, Sfatul Ţării a votat, la Chişinău, unirea Basarabiei cu România, Basarabia fiind astfel prima dintre provinciile istorice care s-a unit cu România. Au urmat celelalte provincii româneşti – Ardealul, Crişana, Banatul, Maramureşul şi Bucovina – spre sfârşitul anului 1918, fiind creată România Mare. Efectele Unirii au fost anulate la 28 iunie 1940, când Rusia a anexat din nou Basarabia, în baza pactului secret Ribbentrop-Molotov.
