Avertisment: În goana după cumpărături, plouă cu sute contrafăcute. Mai multe situaţii în care diverşi indivizi, aparent foarte grăbiţi şi dornici să cumpere produse ieftine cu bani mari, s-au înregistrat în ultimele zile în Galaţi, cu predilecţie la magazinele mici, de genul chioşcurilor sau consignaţilor. Explicabil, în contextul aglomeraţiei de pe străzi şi al iureşului general caracteristic febrei cumpărăturilor de sărbători.
Nu mai puţin de trei incidente de acest gen, în care bancnote evident falsificate de 100 de lei s-au încercat a fi plasate, s-au petrecut la chioşcuri ale "Vieţii Libere", din Micro 40 (Liceul Metalurgic), Complexul Siret şi Ţiglina I, vânzătoarelor fiindu-le înmânată câte o bancnotă din cupiura menţionată în schimbul unui pachet de ţigări. În toate cazurile, cei care au încercat astfel de păcăleli erau persoane grăbite, care coborau rapid din vreo maşină sau care susţinau că se grăbesc, sub pretextul că au parcat într-un loc interzis. Din fericire, niciuna dintre tentative nu a reuşit, vânzătoarele realizând înşelăciunea şi refuzând banii.
Cumpărături mici cu bani mari
Este primul smenal de alarmă care ar trebui să atragă atenţia comercianţilor. Aceştia tebuie să fie atenţi la bancnotele de valoare mare pe care le primesc, mai cu seamă că acestea sunt cel mai adesea falsificate dintr-un considerent cât se poate de simplu. Pentru un produs relativ ieftin, în schimbul bancnotei false, de valoare mare, escrocul primeşte un rest consistent, în bani adevăraţi. Conform unui raport BNR, în 2017, bancnota de 100 de lei a fost cea mai falsificată, înregistrându-se 4.664 de bucăţi contrafăcute, urmată de bancnota de 50 de lei (44 de falsuri) şi cea de 10 lei (40 de falsuri).
Cum se recunoaşte un fals
Cea mai contrafăcută bancnotă, cea de 100 de lei, are nu mai puţin de 12 elemente de siguranţă. Acestea sunt: fereastra transparentă, filigranul, un fir de siguranţă, un element de suprapunere, o bandă iridescentă, un microtext, imprimare vizibilă în lumina ultravioletă, imprimare aurie, imprimare în relief, imagine latentă, microperforaţii şi cerneală care îşi schimbă culoarea. Pe aversul bancnotei se regăsesc următoarele elemente: portretul dramaturgului Ion Luca Caragiale (1852-1912), o violetă, două măşti de teatru stilizate, stema României, denumirea băncii centrale emitente, medalion cu sigla BNR, valoarea nominală în cifre şi litere, semnăturile guvernatorului şi casierului central, data punerii în circulaţie. Pe revers, se regăsesc următoarele elemente: vechea clădire a Teatrului Naţional din Bucureşti, statuia dramaturgului I.L. Caragiale, valoarea nominală în cifre şi litere, denumirea băncii centrale emitente, sigla BNR în colţurile din dreapta-sus şi stânga-jos, textul "Falsificarea acestor bilete se pedepseşte conform legilor", seria şi numărul bancnotei - cu negru, în stânga, pe verticală; cu roşu şi caractere de înălţime crescătoare, în dreapta, pe orizontală. Dacă toate aceste elementet sunt greu de analizat în cele câteva secunde cât durează "tranzacţia", un lucru util, care poate fi făcut pe loc, este verificarea calităţii hârtiei (multe falsuri sunt tipărite pe hârtie şi nu pe suport plasticat, cum sunt bancnotele reale) şi observarea ferestrei transparente, care, la fel, de multe ori, este realizată rudimentar, prin aplicarea unui scoci sau a unei folii. În plus, o bancnotă falsă este "refuzată" de maşina de numărat bani.
