Duminică, 13 decembrie, mai multe generaţii de ziarişti, îndeosebi membri ai Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, dar şi ai altor organizaţii şi asociaţii profesionale s-au întâlnit la Bucureşti, în generosul sediu al Băncii Naţionale a României.
În prezenţa prof. dr. Mihai Miron, preşedintele UZP, aproximativ 150 de ziarişti români au marcat 90 de ani de la înfiinţarea (pe 11 ianuarie 1919) a Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România.
Actuala asociaţie este continuatoarea UZP, reînfiinţată după 1990 ca o „asociaţia profesională de creaţie publicistică şi jurnalistică a instituţiilor de presă” şi reuneşte „ziarişti din România şi din comunităţile româneşti de peste hotare”.
În prezent, această organizaţie profesională numără peste 4.500 de ziarişti de limbă română din România şi din diaspora, redactori ce lucrează în presa scrisă, audio şi cea vizuală, în agenţii de presă.
La aniversarea celor 90 de ani, între cei prezenţi s-au aflat decanul de vârstă al UZP, domnul George Brătescu, doamna Adriana Frăteanu, una din vocile de aur a postului naţional Radio România Actualităţi, astăzi secretar general al UZP, precum şi vicepreşedinţii filialelor locale UZP.
Am fost surprinşi să-i regăsim între jurnaliştii de ieri şi de astăzi pe domnul Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, pe prof. univ. dr. Marian Petcu, vicepreşedintele Asociaţiei Române de Istorie a Presei, precum şi pe scriitorul Paul Everac.
Incursiune în istoria UZP
Întâlnirea a fost un bun prilej pentru ca participanţii să aducă în atenţie câteva din criteriile care primează în exercitarea profesiei de ziarist profesionist. Domnul George Brătescu a făcut o incursiune în istoria UZP, ultimele şase decenii parcurgându-le pe viu ca ziarist la mai multe publicaţii.
Spre amuzamentul participanţilor, veteranul de vârstă a relatat câte ceva despre „subiectele aranjate” de ziariştii presei de după război, pentru ca ziarul să se vândă.
Mihai Miron a adus în atenţie „necesitatea pregătirii profesionale şi ţinuta morală a jurnalistului profesionist, membru al UZP”. Şi dacă în trecut, pe fondul lipsei instituţiilor de învăţământ, ziariştii se calificau după ani mulţi de ucenicie, dinamica schimbărilor din societatea de astăzi îi cere altceva şi jurnalistului.
„La rapiditatea cu care astăzi se succed evenimentele şi informaţiile, consider că ziaristul total nu mai este de actualitate, a spus consilierul BNR Adrian Vasilescu. În domeniul financiar e nevoie de o oarecare specializare pentru a nu distorsiona informaţile, adeseori deserviciile înregistrându-le atât redacţia care publică informaţia, cât şi instituţia care le furnizează...”
Discernământ şi cumpătare
S-a vorbit despre principiile care trebuie să guverneze actul jurnalistic, despre necesitatea ca discernământul şi cumpătarea să se regăsească în atitudinea ziaristului care nu trebuie să fie „un mercenar”. „Singurele repere în munca de jurnalist profesionist trebuie să fie acelea de a educa, de a informa cititorul, de a fi istoric al clipei”, a subliniat doamna Adriana Frăteanu.
În contextul întâlnirii, profesorul universitar dr. Marian Petcu, de la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării Bucureşti, a spus între altele că spre deosebire de începuturile presei, când nu exista nicio formă de pregătire, astăzi sunt în România 21 de facultăţi de jurnalistică, însă în exercitarea profesiei de ziarist „nu e suficient să ai doar studii”.
Distinsul profesor şi-a exprimat încrederea în viitorul presei scrise şi a făcut apel la solidaritatea de breaslă: „Dacă există unitate între noi, jurnaliştii, vom putea să ne facem mai bine auziţi!"
Domnul Mihai Miron le-a acordat câtorva ziarişti distincţii din partea UZP şi a lansat rugămintea reprezentanţilor ziariştilor de peste Prut de a înfiinţa o filială a UZP şi în Republica Moldova.
