ULTIMA OARĂ (viaţă de chibrit)

Evaluaţi acest articol
(3 voturi)

a ULTIMA OARĂ ninsorile LUNII

îţi lasă pe rochie fluturi imenşi –

cămaşa de forţă-şi azvârle nebunii

şi fug să se-mbrace în flori de măceş !!!

 

aşteaptă străpunşi cu secanta LUNARĂ,

sărută iluzii muiate-n cianuri,

de parc-ar muri pentru ULTIMA OARĂ,

să-i plângă măceşul aprins în păduri !!!

 

doar ULTIMA OARĂ a fost totdeauna

în viaţa lor scurtă cât ţine-un chibrit –

la moartea lor, zilnic, a fost numai LUNA

în rochie albă până-n sfârşit !!!

 

ce lungă e trena, ce mulţi-s nebunii

a ULTIMA OARĂ n-alai jelitor,

să-ţi facă DUMINICI din lunile LUNII

şi MAREA UITĂRII din lacrima lor !!!

(Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou”)

Citit 7362 ori Ultima modificare Marți, 12 Noiembrie 2019 18:34

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.