Trăim vremuri complicate și suntem supuși unei cascade de informații. Informația falsă ajunge la noi toți și ne afectează pe toți. În primul articol din această serie aminteam că există două categorii de informații false: cele cauzate de ignoranță sau de verificarea insuficientă a informației înainte de publicare şi cele fabricate cu intenția de a induce în eroare. Despre prima categorie am scris recent.
A doua categorie de știri false este cea a conținutului fals livrat intenționat. Acesta este mai nociv decât o informaţie falsă publicată din neştiinţă (şi care poate fi retractată, demontată la aflarea adevărului), dată fiind intenţia de induce în eroare cititorul pentru un folos privat.
Falsurile se întâlnesc mai des în mediul online
Realizarea unei ediții print, așa cum “Viața liberă” face de mai bine de 30 de ani, presupune costuri de multe ori prohibitive - redactori numeroşi, editori, corectori, tehnoredactori, la care se adaugă costurile tipografice şi cele privind distribuţia. În ceea ce priveşte o publicaţie online, costurile se reduc simţitor, mai ales dacă aceasta rulează conţinut deja produs de alte publicaţii. Este nevoie de un domeniu, de unul, doi operatori şi înşelătoria poate deveni profitabilă rapid. Asemenea publicaţii, deşi mi-e greu să le numesc astfel, au scopul de a dezinforma publicul și/ori pentru a obține foloase materiale din difuzarea reclamelor alături de conținutul fals.
Genul acesta de site-uri prezintă, de regulă, informaţii pseudo-istorice referitoare la trecutul poporului român, pretinse reţete-minune pentru slăbit sau pentru tratarea unor afecţiuni des întâlnite, informaţii politice scoase din context sau pur şi simplu nereale, de natură să inflameze spiritele.
Publicitate agresivă pentru câştiguri rapide
Scopul este obţinerea de trafic şi monetizarea acestuia. De altfel, acest tip de publicitate este atât de agresiv, încât practic este aproape imposibil de vizualizat corpul informaţiei respective, acesta fiind şi un semn că site-ul pe care tocmai aţi intrat este unul cu informaţii false sau de slabă calitate. Nicio publicaţie serioasă nu v-ar asalta cu atât de multe reclame încât să vă fie greu să citiţi ştirea. Dar, atunci când singurul scop îl reprezintă vânzarea de publicitate, fidelizarea cititorului nu este importantă.
Un studiu realizat de Centrul pentru Media, Informații și Societate al Universității Centrale Europene a remarcat fenomenului, analizându-l.
„Publicitatea de tip banner, pop-up și conținut sponsorizat este atât de multă, încât pe unele din aceste site-uri nici pagina de contact nu este accesibilă. Un trend pe care l-am sesizat este acela de a crea rețele sau «familii» de site-uri. Din 50 de site-uri analizate în profunzime pentru acest studiu, aproximativ 16 erau parte dintr-o astfel de familie”.
Centrul pentru Media, Informaţii şi Societate al UCE
Într-o astfel de “familie”, același conținut este “vândut” de mai multe ori, în forme identice sau doar puțin modificate, iar publicațiile se promovează reciproc. Cititorul poate crede că se află în fața unor surse diverse, ceea ce ar putea da aparența de credibilitate, când de fapt este doar supus unui efect amplificare artificială.
Identificaţi autorul înainte de a-l crede
De multe ori, se copiază o informaţie dintr-o publicaţie onestă, dar i se schimbă titlul cu unul de tip tabloid, iar la autor se trece un nume complet necunoscut sau, pur şi simplu, inventat. De altfel, identificarea autorilor unei ştiri este una dintre modalităţile cele mai uşoare pentru a vă da seama dacă informaţia care vi se serveşte este falsă.
În ceea ce priveşte “Viaţa liberă”, este extrem de simplu să intraţi în contact cu autorul fiecărui text publicat. Puteţi suna la redacţie, toate numerele noastre de telefon sunt prezente pe site, puteţi să ne scrieţi pe adrese de e-mail sau, cu măsurile de precauţie necesară în contextul epidemiei de coronavirus, puteţi să veniţi la redacţie să ne cunoaşteţi.
Atunci când intraţi pe un site pentru prima dată şi suspectaţi că ar putea avea conţinut fals, faceţi un exerciţiu: încercaţi să aflaţi lucruri despre autori. O simplă căutare pe Google va fi suficientă: o persoană reală, care face cu adevărat meseria de jurnalist, va putea fi găsită cu uşurinţă, va avea apariţii publice, conturi pe reţelele profesionale sau de socializare, multe alte articole mai vechi pe care să le puteţi accesa. Operaţiunea nu durează foarte mult, dar contează enorm. Nu credeţi tot ce citiţi, sursa contează!
