(!) se spune „astfel”, dar se poate şi „aşa”
când faci un caz imperativ din vrerea ta
şi tot explici şi demonstrezi/ splendoarea celor trişti aezi
la geamul dintre un „ceva” şi alt „ceva” (!)
(!) se poate spune, eu chiar spun...dar stau şi zic:
ce adevăr, ce gând, ce vis, ce şiretlic
să folosesc, şi ce motiv,/ s-aduc aici, definitiv,
râsul şi plânsul universului antic (?)
(!) da, stau şi zic...şi zeii tac nepăsători –
ne-au încercat în lat şi-n lung, de-atâtea ori –
ştim cum se face dracu-ghem,/ dar batem ţurca şi suntem
umili şi proşti şi mulţi şi surzi şi muţi şi chiori (!)
(!) se spune „astfel”, dar se poate şi „aşa”
când mama-gaia(geea) moare-n uşa mea,
iar eu mă plec la sfinţi haihui,/ dau bir satanei...şi mă-ncui
în prea/tehuiul „crede şi nu cerceta” (!)
