În urmă cu 22 ani, nava „Mogoşoaia” pleca din portul Galaţi în ceea ce avea să fie denumită peste timp „cursa morţii”. La bordul navei ce se îndrepta spre Grindu se aflau 255 de persoane – 246 de pasageri şi nouă membri ai echipajului. Pescari, săteni din Grindu, angajaţi din docuri erau printre obişnuiţii acelei curse de călători.
Unii dintre ei făcuseră acel drum de zeci sau poate chiar de sute de ori. Din nefericire, drumul pe care plecau în dimineaţa ceţoasă de 10 septembrie 1989 avea să fie pentru cei mai mulţi dintre ei un drum fără întoarcere…
La scurt timp după manevrele de ieşire din port, la „Cotul Pisicii”, nava „Mogoşaia” a fost lovită în plin de convoiul bulgăresc format din împingătorul „Petar Karanicev” şi şase barje. Ulterior s-a aflat că echipajul de pe convoi sărbătorise toată noaptea, cu alcool din belşug, ziua naţională a Bulgariei…
Impactul a fost nimicitor pentru „Mogoşoaia”. Nava a fost înghiţită de Dunăre în câteva minute. Doar 16 persoane aflate la bordul navei au reuşit să se salveze…
Vestea că „Mogoşoia” s-a scufundat a căzut ca un trăsnet. Sute de familii au fost îndoliate, iar coşmarul rudelor chemate în port să-şi recunoască morţii a fost inimaginabil. Autorităţile comuniste de la acea vreme au încercat să muşamalizeze catastrofa de pe Dunăre sub câteva rânduri publicate în presă la rubrica de „Fapt divers”, însă dimensiunile tragediei au fost atât de mari încât pur şi simplu nu au putut fi stăvilite.
Scufundarea navei „Mogoşoaia” a rămas în istorie drept cea mai mare catastrofă din istoria navigaţiei pe Dunăre. Pierderea a 239 de suflete a rămas o rană deschisă, iar evenimentele de acum 22 ani au rămas în memoria colectivă la fel de cutremurătoare ca şi cum ar fi fost ieri.
