Elev de 13 ani din Galaţi, hărțuit pentru un defect de vorbire. Bullyingul, din ce în ce mai des întâlnit printre copii

Elev de 13 ani din Galaţi, hărțuit pentru un defect de vorbire. Bullyingul, din ce în ce mai des întâlnit printre copii
Evaluaţi acest articol
(5 voturi)

Astăzi este Ziua internațională împotriva violenței și bullyingului în școală, inclusiv a hărțuirii cibernetice. "Viaţa liberă" a făcut o radiografie a fenomenului, incluzând statistici şi sfaturi pentru părinţi, precum şi situaţii din Galaţi.

Specialiștii de la Fundația ”Salvați Copiii” au realizat un studiu, bazat pe răspunsul la unele chestionare aplicate online pe un număr de 4.449 de elevi cu vârste între 10 și 18 ani, și au constatat că amenințarea cu violența fizică, umilirea, lovirea sunt situații cu care copiii se confruntă frecvent în școlile din România. Conform anchetei ”Salvați Copiii”, 82% dintre elevi au fost martori la situații de bullying în școală, și jumătate dintre ei spun că au fost victime directe sau indirecte ale bullyingului.

Majoritatea celor intervievați  (99% dintre elevi) sunt familiarizați cu termenul de bullying, iar 82% dintre elevi (peste 4 din 5) au fost martori ai situațiilor de bullying în școala unde învață, 28% dintre respondenți afirmând că au asistat cu frecvență ridicată (des și foarte des) la astfel de situații. Rețelele de socializare sunt „vinovate ” și indicate ca mediu în care copiii asistă frecvent la situații de bullying – 79% dintre ei afirmând că au asistat la astfel de situații, iar 45% declarând că asistă la cyberbullying des sau foarte des. Trei sferturi dintre copii (74%) susțin că discută cu adulții despre situațiile de bullying, iar 22% din ei afirmă că fac acest lucru rar sau foarte rar. Peste trei sferturi dintre respondenți (77%) afirmă că, în situații de bullying, adultul care intervine este profesorul diriginte. Cu o frecvență mai redusă (51%) a fost indicat directorul, urmat de alte cadre didactice (42%), alți elevi (35%), profesorul de serviciu (25%), consilierul școlar (18%), în timp ce 2% dintre respondenți susțin că nimeni nu intervine în astfel de situații.

Ce înseamnă bullying

Termenul bullying vine din limba engleză și se traduce prin hărțuire, umilire și comportament agresiv asupra unei persoane, între copii sau adulți, la școală, în cercul de prieteni sau la locul de muncă. Conform Asociației Americane de Psihologie, bullyingul este o formă de agresiune în care o persoană provoacă în mod repetat și intenționat disconfort altei persoane prin agresiune verbală sau fizică, comportament agresiv sau umilitor sau prin acțiuni mai subtile. Deși fenomenul se întâlnește mai des în cazul copiilor, el poate fi răspândit și în cazul adulților. Pentru ei, persoana care îi agresează poate fi un coleg de serviciu, șeful, partenerul, un vecin, un partener de afaceri sau un membru al familiei.

Pentru a putea fi considerat o formă de bullying sau bullying în esență comportamentul trebuie să îndeplinească anumite criterii: să aibă loc în mod repetat – agresiunile au loc de multe ori; să implice un dezechilibru al puterii – persoanele care agresează își folosesc fie forța fizică, fie răspândesc zvonuri sau adresează cuvinte jignitoare și umilitoare persoanei agresate.

În general, bullyingul este un fenomen care apare la nivelul grupurilor de copii și se referă la comportamente variate care umilesc și exclud prin natura lor, sunt repetate sau fac parte dintr-un tipar care se manifestă pentru o perioadă de timp. Cel mai adesea, comportamentele de tip bullying sunt ascunse de ochii adulților și continuă în absența unor măsuri specifice de intervenție. Așadar, bullyingul are consecințe pentru toată lumea – chiar și pentru aceia care, inițial, nu par implicați. Bullyingul poate lua forma poreclitului sau a violenței fizice, dar se poate manifesta și mai subtil, prin ignorare, excludere, bârfă, zvonuri despre o persoană și, prin urmare, poate fi dificil de identificat. 

Un copil din trei s-a confruntat cu stări de anxietate și a avut nevoie de consiliere și suport psiho-emoțional, procentul crescând la peste 50% în cazul adolescenților, mergând până la consecințe extrem de grave, și anume tentative de suicid. În doar 8,1% dintre cazurile care au apelat la serviciile de consiliere ale psihologilor organizației în 2020 – 2021, diagnosticele au fost independente de contextul pandemic (opoziționism, ADHD/ADD, tulburări de vorbire, intelect liminar sau tulburări de neurodezvoltare), arată datele unei anchete realizate de ”Salvați Copiii” România în luna iunie.

Cum putem ajuta ca părinți?

Psihologii spun că pentru a gestiona foarte bine o situație de acest gen apărută în viața copilului, este foarte bine ca părintele să asculte și să vorbească despre aceste probleme cu cei tineri. „Alocați timp zilnic pentru a întreba și a discuta despre cum a fost la școală. Dacă adolescentul sau copilul dumneavoastră relatează probleme, ajutați-l să identifice o persoană adultă de la școală (de încredere) cu care poate discuta despre aceste probleme. De asemenea, discutați posibile soluții ale bullyingului (cum să evite persoana în cauză, cum să ceară ajutor).Dacă copilul dumneavoastră este victima bullyingului, sfătuiți-l să rămână calm, să nu își afișeze emoțiile în acele momente și să iasă din situația respectivă cât poate de repede. Ideal ar fi să existe o persoană de contact în școală, căreia i-ar putea relata dificultățile. Luați legătura cu școala și discutați procedurile antibullying. Doar prin colaborare se poate remedia această problemă. Citiți aici cine trebuie să intervină în cazurile de bullying de la școală. Dacă sunteți îngrijorați de siguranța adolescentului/ copilului atunci alertați Poliția. Uneori schimbarea școlii este o opțiune. Dacă nu copilul dumneavoastră este victima bullyingului, ci altcineva din clasă, încurajați-vă copilul să fie un model împotriva bullyingului (adică să ofere ajutor, să îi încurajeze și pe ceilalți să intervină). Majoritatea tinerilor nu sunt de acord cu acest comportament; important este ca adolescentul dumneavoastră să știe că are puterea de a produce schimbări. Bullyingul este oprit printr-un efort colectiv”, susțin psihologii pe site-urile de specialitate.

Situații adevărate din Galați 

A. este elevă în clasa a VIII-a. Până aici a avut un parcurs școlar destul de greu, fiind permanent victima colegilor. Pentru a depăși momentele grele, fata a avut nevoie de susținerea părinților, a profesorului diriginte și a psihologului. „Colegii râdeau în fiecare zi de mine. După ce plângeam singură în toaleta școlii, îmi ștergeam lacrimile și îmi doream să fiu puternică, să pot să-i înfrunt. Seara spuneam rugăciunea și nu-i ceream lui Dumnezeu decât să le dea minte colegilor să mă accepte și pe mine. Cel mai tare sufeream când trebuia să facem activități de grup și eu nu eram primită nicăieri. Am schimbat clasa, apoi școala și în final, după terapie atât acasă, cât și la psiholog, am reușit să mă integrez în noul colectiv și să pot să mă concentrez pe examenul de admitere la liceu și chiar să am prieteni”, ne-a declarat  adolescenta. 

Nici pentru O.P primii ani de școală nu au fost foarte frumoși. Deși în clasele primare se formează personalitatea copilului și se fac cele mai frumoase activități, O.P  nu a reușit să acumuleze amintiri plăcute din clasele primare. „Eu mă îmbrăcam decent la școală. Mama nu mă lăsa să mă îmbrac extravagant. Spunea că la școală nu facem parada modei. Acest lucru m-a costat imaginea și relația cu colegii de clasă. Ei îmi spuneau mereu că sunt sărac, râdeau de mine și ajunsesem să îmi fie rușine când doamna mă scotea la tablă. Mă simțeam privit ironic de colegi și mă întorceam cu capul plecat în bancă. Nici faptul că aveam cele mai mari note din clasă nu m-a ajutat să cresc în ochii lor. Mama și tata m-au susținut constant și doamna învățătoare m-a protejat și așa am reușit, spre sfârșitul clasei a IV-a, să iubesc școala. Din păcate, deși acum sunt în clasa a V-a la altă școală (nu am vrut să continui școala în aceeași clasă cu colegii mei din primară) și sunt bine, am prieteni și facem fel de fel de activități împreună, ceva rămas în sufletul meu mă face să îi privesc circumspect și să fiu, în orice moment, gata să răspund provocărilor ”, ne-a relatat copilul, victimă a hărțuirii colegilor săi. 

Ziua antibullying la Fundația ”Inimă de Copil”: și cei care hărţuiesc pot fi victime

Copiii de la Fundația „Inimă de Copil” învață zilnic, de la specialiști, lecția vieții și a supraviețuirii. Printre toate lucrurile frumoase care li se predau, micuții învață și cea mai importantă lecție a vieții, aceea de a spune ”NU” bullyingului. Reprezentanții fundației ne-au prezentat poveștile unor copii, victimă-agresor, precum și modalitățile de a stopa fenomenul care, din păcate, e din ce în ce mai prezent printre tineri.   

Victimă din cauza unui defect de vorbire

Gabriel este un băiat plăpând de 13 ani. Este în clasa a VII-a și, în ultimii ani a fost mereu victima violenței colegilor de la școală, în special verbală, dar și fizică uneori. Motivul este pe cât de simplu, pe atât de revoltător: faptul că are o deficiență de vorbire, derivată din tratamentul neadecvat pe care l-a primit acasă. Tachinările de la școală, l-au obligat pe Gabriel să se autoizoleze și apoi să accepte fericit momentele de liniște de care se putea bucura în zona special „amenajată” de agresori, departe de ceilalți copii . „Când a venit la noi, de teamă să nu pățească și aici ce i se întâmpla la școală, nici măcar la masă nu voia să stea cu ceilalți copii. Era speriat că va primi același tratament și a căutat să se izoleze și la noi la Centru”, explică Jeni Chirilă, coordonator al centrelor de zi. În timp, însă, grație eforturilor celor de la Centrul de Zi, dar și ale celorlalți copii, alături de o voință proprie extraordinară de a progresa în orice domeniu, Gabriel a reușit să își învingă teama și a renunțat la izolare. La Centrul de Zi încrederea care i se acordă face ca el să iasă din izolare inclusiv la școală. „Acum este în plin proces de remediere, mai avem mult de lucrat. Însă e nevoie de un parteneriat aici, singuri nu putem să îl ajutăm pe Gabriel să se integreze pe deplin în comunitate”, adaugă Jeni Chirilă.

Un alt copil, o altă poveste

Cristian are nouă ani și, spre deosebire de Gabriel, face parte din categoria autorilor de acte de bullying. Motivația acestui tip de comportament stă în educația precară pe care a primit-o acasă și în „modelele” din familie. Deși este un copil foarte bun la suflet, extrem de inteligent, activ și dornic să interacționeze cu alții, Cristian are momente în care își revarsă furia asupra celor din jurul său. Iar motivele pot fi de-a dreptul banale. „Zilele trecute, s-a luat de niște copii care se jucau în parc pentru simplul motiv că unul dintre aceștia purta ochelari. Conflictul a luat foarte ușor amploare și, din fericire, am putut interveni chiar înainte să devină un conflict fizic”, povestește Jeni Chirilă. Fundația ”Inimă de Copil” lucrează constant cu Cristian pe această temă, însă modelele de acasă sunt actuale și vii, astfel încât lucrurile nu au cum să fie simple. „Lucrăm și cu Cristian, dar e foarte dificil, pentru că tot ceea ce face aici aproape că se șterge cu buretele acasă. Din punctul nostru de vedere, lupta împotriva bullyingului este un proces la care trebuie să participe toți actorii: părinți, școală, profesori, părinți ai colegilor, instituții specializate sau organizații nonguvernamentale. Doar împreună putem să contribuim la responsabilizarea adulților cu privire la modelele pe care le oferă copiilor”, a mai spus aceasta.

 

 

Citit 947 ori Ultima modificare Vineri, 04 Noiembrie 2022 16:58

4 comentarii

  • postat de paloma
    Vineri, 04 Noiembrie 2022 22:29
    5.13.211.***
    Despre ce vorbim ???... Bullng cu doi de ll ??? In scoala indiferent de clasa , 1/4, 4/8/ si liceu intotdeauna a existat si va exista acest fenomen de cand s-a inventat scoala si va exista in continuare !!!
    Problema este sa ne educam copiii in asa fel incat sa nu fie victime !!!
    1
    1
    Raportează
  • postat de Denis
    Vineri, 04 Noiembrie 2022 21:04
    178.138.195.***
    E lipsa de edu ație din famimie adică cei 7 ani de acasa. Parinții nu își mai educa copii ca pe vremuri. Nici măcar bună ziua nu mai dau la vecini. Nu e nici un bulling, e rautatea din om care nu are nici o frică și nici o rușine.
    1
    4
    Raportează
  • postat de Contra
    Vineri, 04 Noiembrie 2022 16:30
    86.124.200.***
    Sa fim seriosi! E incurajat!
    2
    5
    Raportează
  • postat de ELLA
    Vineri, 04 Noiembrie 2022 15:57
    78.96.84.***
    Ce te faci cind ai de a face cu profesori care nu au nici un pic de pedagogie,nu stiu sa se comporte cu elevii.Daca un copil se duce dupa ce este agresat de un coleg sa reclame ce a patit profesorulil cearta tot pe cel agresat si il face piricios.Nu mai sint cadre didactice care sa fie dedicate acestei meserii.Pacat.Si ne miram de sint atitea cazuti de agresivitate in scoli.
    1
    11
    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.