În ultimele două zile, un adevărat carusel al zvonurilor despre poluarea apei Dunării ca urmare a accidentului ecologic din Ungaria s-a învârtit ameţitor în oraşul nostru. În timp ce se înmulţesc informaţiile alarmiste despre poluarea apei potabile, autorităţile dau asigurări că apa poate fi consumată fără probleme şi că nu există nici un risc.
Parametri normali încă de la intrarea în ţară
Explicaţiile legate de acest subiect oferite de către purtătorul de cuvânt al ANAR, Alexa Rădulescu, sunt cât se poate de liniştitoare. Acesta ne-a declarat telefonic că se fac măsurători pe întreg cursul Dunării şi că valorile indicatorilor fizico-chimici (care fac referire şi la metalele grele) dar şi PH-ul se încadrează în continuare în parametri normali încă de la intrarea în ţară.
Nu este nevoie de o explicaţie oficială pentru faptul că mercurul, principalul actor în zvonurile lansate referitoare la apa potabilă din Galaţi, nu este solubil, cu toate acestea, reprezentantul ANAR a explicat:
„Aceste metale grele ajung în apă sub forma unui mâl. După producerea incidentului din Ungaria, s-a acţionat în aşa fel încât acest mâl nu a ajuns în România, în apa Dunării. Nu cunosc valorile indicilor măsuraţi pe tot cursul Dunării, dar cele mai importante sunt cele de la intrarea în ţară, iar potrivit măsurătorilor făcute în continuare de către Sistemul de Gospodărire a Apelor Mehedinţi în secţiunea Baziaş nu sunt indicate urme de poluare”.
Acelaşi lucru ni l-a spus şi reprezentantul Administraţiei Naţionale „Apele Romane” - Administraţia Bazinală de Apă Prut - Bârlad, Dan Buruiană, vorbind despre faptul că nu există nici un risc pentru cei care folosesc apa de la robinet.
Un alt element care ar trebui să spulbere supoziţiile alarmiste cu conţinut precis, dar despre care nu se ştie exact cine le-a lansat în baza căror date concrete este acela legat de faptul că vorbim despre un debit şi un volum impresionant de apă, ca să nu mai punem la socoteală cei aproximativ 500 de kilometri de parcurşi de către fluviu de la intrarea în ţară şi până la Galaţi.
Vocea poporului, un ton mai jos
Gălăţenii au păreri împărţite în ce priveşte această „poluare”, cei mai mulţi fiind interesaţi mai degrabă de poluarea politică. Cu toate acestea, este clar că mai toată lumea a auzit de presupusa undă.
Unii au decis să acţioneze şi să se aprovizioneze cu apă îmbuteliată, în vreme ce alţii au decis să nu plece urechea pe la colţuri şi să îşi vadă liniştiţi de treburile lor.
„Mi-e mai frică de poluarea noastră locală, de toate gunoaiele astea aruncate pe malul Dunării pe care nimeni nu le strânge. Noi suntem liniştiţi. Poluarea e că vedem că azi dăm 5 la sută TVA pentru alimente, mâine că dăm 25 la sută, că se impozitează, ba nu se impozitează pensiile. Asta e poluarea adevărată”, ne-a spus Floricica Puşcaşu, vorbind despre poluarea Dunării.
„Am auzit despre poluarea asta, dar nu îmi este teamă să consum apă de la robinet. Toată viaţă am băut de aici. Lumea este lume şi vorbeşte, fie că ştie despre ce vorbeşte, fie că se află, aşa, în treabă”, ne-a mai spus un bărbat care nu a dorit să-şi dezvăluie numele.
„Mi-ar fi teamă, dar omul de oftat nu moare / dar nici multe zile n-are. Nu avem ce să facem. O să bem apă de la robinet pentru că nu avem bani să cumpărăm apă îmbuteliată. Cum o vrea Dumnezeu”, a afirmat Radu Alexandru.
Pe de altă parte, am discutat şi cu vânzătorii de la magazinele din cartierele Galaţiului. Aceştia ne-au mărturisit că, începând de ieri, vânzările la apa plată au crescut inexplicabil.
„Dacă până acum vindeam 2-3 sticle pe zi, astăzi am dat deja trei baxuri. Este posibil să fie din cauza zvonurilor cu poluarea, dar nu e treaba mea. Fiecare face cum crede”, ne-a spus una dintre vânzătoarele din zona Potcoava de Aur.
Click-ul de pe metale grele
Internetul este unul dintre mijloacele de „poluat” cu informaţii greu de verificat, dar care se răspândesc repede şi eficient. Una dintre probele de azvârlit cu teamă în popor este un e-mail care a fost trimis inclusiv în redacţia noastră şi în care ni se dictează imperativ şi grijuliu:
„Nu folosiţi apa potabilă provenită din Dunăre circa trei zile, până trece unda contaminată cu deversări toxice de la unguri. S-au făcut probe în laboratorul Spitalului Judeţean şi nu au ieşit bune. Mai anunţaţi şi pe alţii! Nu se dă nici o atenţionare oficială. Asta se numeşte crimă!”, ne avertizează informatic cel care scrie.
Dintr-un colţ în altul
Dincolo de anunţurile pe Internet, un alt sistem de răspândire al zvonului a funcţionat astfel: 2 din 10 gălăţeni cunosc pe cineva care lucrează la Apele Române sau Apă Canal şi care le-a spus lor şi numai lor (aşa, ca să ştie şi să-şi poată proteja familiile) că apa de la robinet e poluată rău şi că ar fi bine să nu bea, să nu se spele, să nu cumva să facă gargară cu apă de la robinet.
Niciunul dintre receptorii de zvon nu poate spune însă cine e specialistul de la ape şi cum a stabilit el că dacă gălăţenii vor folosi apa de la robinet se otrăvesc singuri.
Istoria aminteşte cumva de otrăvirea fântânilor la Revoluţie, dar poate ţine, pe undeva, şi de o labilitate, sau hai să-i spunem sensibilitate locală la bârfă.