Nimeni nu poate spune exact, în acest moment, cât vor costa gazele și energia electrică de la 1 aprilie, când va expira plafonarea prețurilor. Asociația Energia Inteligentă aduce în discuție trei scenarii posibile. Unul dintre acestea este - surprinzător, dar sugerat și de ministrul Energiei - menținerea măsurii de plafonare a tarifelor.
Clienții gălățeni ai Electrica Furnizare au început deja să primească, fizic sau electronic, "Notificarea privind modificarea prețului de furnizare a energiei electrice pentru clienții casnici, valabil în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2025". Între 1 ianuarie și 31 martie, tarifele sunt deja știute și aplicate:
- maximum 0,68 lei/kWh pentru un consum lunar cuprins între 0 și 100 kWh;
- maximum 0,80 lei/kWh pentru un consum lunar cuprins între 100,01 și 255 kWh. Consumul de energie electrică cuprins între 255 și 300 kWh se facturează la prețul de 1,3 lei/kWh, iar în cazul în care se depășește 300 kWh lunar, întreg consumul se facturează la prețul de 1,3 lei/kWh;
- 1,3 lei/kWh pentru consumatorii casnici care nu sunt prevăzuți la cele două categorii anterioare.
Toate prețurile au TVA inclus.
Conform notificării citate, începând cu data de 1 aprilie și până la 30 iunie 2025, Electrica Furnizare oferă un preț fix al energiei electrice (exclusiv TG - tarif reglementat de transport) de 0,7712 lei/kWh fără TVA, adică 0,917728 lei/kWh cu TVA inclus.
Toate ofertele furnizorilor, pe site-ul ANRE
Așadar, Electrica Furnizare propune, pentru lunile aprilie, mai și iunie 2025, un preț de aproape un leu per kilowatt-oră. Fiecare poate decide dacă i se pare mult sau puțin. Însă absolut toată lumea poate verifica ofertele furnizorilor pe comparatorul de prețuri al ANRE, lucru pe care îl recomandă și ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
"Chiar îi rog pe toți românii să fac asta, să intre pe site-ul ANRE, durează câteva minute să vadă ofertele și s-o aleagă pe cea mai mică. Vor vedea acolo oferte pe 12 luni, cam la un leu per kilowatt-oră pentru un român care astăzi consumă acasă peste 300 kWh pe lună. Probabil că e cazul multor români din mediul urban. Asta înseamnă o reducere a facturilor de la plafonul maxim de 1,3 lei per kilowatt-oră la un leu, deci o reducere de 30%. Iată că anumiți români pot să câștige bani de pe urma eliminării acestei scheme.
Asta nu știu foarte mulți români: e un proces care se face integral online și este extrem de rapid și foarte simplu. Mai mult, dacă românii ar face asta în număr mare, ce s-ar întâmpla? Ar pune presiune pe furnizori, care ar coborî succesiv prețurile și ar veni cu oferte extrem de competitive. Dacă nu fac asta și noi ne mulțumim cu furnizorul pe care îl avem de 10-15 ani, sigur că n-are nicio motivaţie să coboare prețul într-o marjă competitivă", afirmă ministrul Energiei, citat de Digi24.
Trei scenarii analizate de Asociația Energia Inteligentă
Asociația Energia Inteligentă (AEI) aduce în discuție trei scenarii posibile, care variază de la menținerea plafoanelor, cu impact major asupra bugetului de stat, până la eliminarea completă a limitărilor, ceea ce ar aduce scumpiri pentru consumatori.
Un prim scenariu presupune menținerea măsurii de plafonare a prețurilor la energie, prețurile la gazele naturale urmând să rămână la același nivel - 0,310 lei/kWh cu TVA inclus.
"În ceea ce privește prețul la energie electrică, apreciez că se vor stabili cel mult două niveluri de prețuri, probabil 1,3 lei/kWh cu TVA inclus pentru un consum peste 255 kWh/lună și 0,8 lei/kWh cu TVA inclus pentru un consum sub 255 kWh/lună. Aceasta înseamnă o scădere a prețului energiei electrice cu circa 21% pentru consumatorii care consumau peste 255 kWh/lună și o creștere a prețului energiei electrice cu 17% pentru cei care consumau sub 100 kWh/lună (o creștere în medie cu circa 6 lei/lună la factura de energie electrică de 50 kWh)", susține Dumitru Chisăliță, președintele AEI, în comunicat.
În situația în care plafoanele vor fi eliminate, începând cu 1 aprilie 2025, și se va realiza o minimă pregătire a liberalizării pieței, probabil consumatorii de gaze naturale vor achita aceleași prețuri ca și prețurile plafonate - 0,310 lei/kWh cu TVA inclus, iar pentru energie electrică se va plăti circa 1,15 lei/kWh cu TVA inclus (considerând prețul mediu de achiziție al energiei electrice de pe OPCOM an 2025).
"Asta înseamnă o scădere a prețului energiei electrice cu circa 21% pentru un consum peste 255 kWh/lună, o creștere cu 43% pentru un consum între 100 - 255 kWh/lună (o majorare cu circa 35 lei/lună la factura de energie electrică de 100 kWh) și o creștere cu 51% pentru cei care consumau sub 100 kWh/lună (un plus de circa 24 lei/lună la factura de energie electrică de 50 kWh)", spune Chisăliță.
Al treilea scenariu presupune că plafoanele vor fi eliminate, începând cu 1 aprilie 2025, și nu se va realiza o minimă pregătire a liberalizării pieței. În acest scenariu, probabil consumatorii de gaze naturale vor achita prețuri de minimum 0,380 lei/KWh (considerând prețul de achiziție al gazelor de pe bursa de la TTF an 2025), iar la energie electrică vor fi prețuri de peste 1,38 lei/kWh cu TVA inclus.
Aceasta înseamnă o creștere a prețului energiei electrice cu circa 6% pentru consumatorii care consumă peste 255 kWh/lună (24 lei/lună la un consum de 300 kWh), de circa 72% pentru consumatorii care consumă 100 - 255 kWh/lună (58 lei/lună la un consum de 100 kWh) și de circa 102% pentru cei care consumau sub 100 kWh/lună (o creștere în medie cu circa 35 lei/lună la factura de energie electrică de 50 kWh).
Președintele AEI precizează că, dacă scenariul 2 și 3 degrevează bugetul României de costurile subvenției, scenariul 1 ar aduce cheltuieli importante pentru acoperirea subvențiilor, coroborate cu pierderea unor surse de finanțare europeană și care se vor materializa în noi creșteri de taxe și impozite, care îi vor afecta în primul rând pe cei mai săraci dintre români.
Pe de altă parte, conform ministrului Energiei, Sebastian Burduja, "e posibil să rămână plafonată factura în continuare, fix așa cum e, o perioadă de timp, trei-șase luni, până situația regională se stabilizează sau să mergem cu un sprijin mai bine direcționat pe vulnerabili, adică persoane cu venituri mici".