- * Viaţa liberă" a inventariat cele mai tari gropi din Galaţi din ultimii ani * Pentru că sunt deja istorice, le-am dat câte o denumire şi vă invităm să votaţi care e cea mai tare groapă din Galaţi accesând acesl LINK * De asemenea, puteţi să completaţi tabloul cu alte gropi din oraş pe care noi le-am trecut cu vederea *
Doar doi ani au fost suficienţi pentru ca oraşul de la Dunăre să fie presărat de gropi desprinse parcă dintr-un peisaj selenar. Pe lângă faptul că urbea a fost ciuruită de celebrul ISPA, întâlnirea dintre forţa naturii şi amatorismul cu care au fost reparate unele dintre principalele drumuri ale oraşului au dus la surpări în serie, ale căror mare „merit” este că au zdruncinat siguranţa traficului şi încrederea gălăţenilor în stabilitatea pământului pe care calcă.
Aşa că, dacă încă nu aţi ajuns să vă temeţi atunci când circulaţi cu maşina sau de ce nu, pe jos, că la orice colţ de stradă vi s-ar putea deschide un hău în faţă, ori, mai rău, aţi putea cădea într-unul ivit pe şestache, vă prezentăm, succint, istoricul craterelor care i-au adus Galaţiului ruşinoasa reputaţie de „oraşul gropilor”.
FALEZOGAURA
Totul a pornit de la o micuţă găurică în asfalt. Apoi, în februarie 2010, un crater imens se căsca în mijlocul pe Falezei Superioară, la Elice. Asfaltul s-a surpat într-un hău cu o adâncime de şapte metri şi cu un diametru de 15 metri, din cauza infiltraţiilor de apă produse de o conductă de canalizare, la care nu se făcuseră reparaţiile de întreţinere. Dimensiunea gropii, care a devenit şi mai mare din cauza complexităţii lucrărilor care au necesitat repararea boltei prăbuşite a canalului colector din zonă, construit din cărămidă în anul 1890, a paralizat traficul rutier în zonă cel puţin şase luni. Intervenţia pentru care firma Vâlceana a încasat de la Primărie peste un milion de lei nu a fost însă de natură să rezolve definitiv problema, pentru că groapa-mamut a reapărut la nici un an de la prima surpare, de data aceasta cu o adâncime de opt metri. Vega 93, desemnată să rezolve noua criză, nu reuşit nici ea să găsească reţeta minune pentru a învinge calitatea solului: loessul din zonă se înmoaie foarte uşor sub acţiunea apei provenite de la conductele vechi şi neîntreţinute şi se tasează, dând naştere la cavităţi de mari dimensiuni.
TIRIGHINA HĂU
În noaptea de 16 spre 17 iunie 2010 venea rândul Drumului Naţional 25 să se rupă în două, la Tirighina. Un urma unei ploi torenţiale, o groapă de circa cinci metri în diametru şi adâncă de circa doi metri a înghiţit două dintre cele patru benzi ale şoselei care leagă Galaţiul de Tecuci. Cauza: o canalizare, care a cedat sub efectul precipitaţiilor, s-a spart şi a dus la surparea drumului. Autorităţile anunţau atunci că lucrările vor fi de amploare şi că vor dura circa şase luni, dar prin miracol strada a fost refăcută într-un termen mult mai scurt. Doar traficul greu a avut de suferit, el fiind redirecţionat pe la Smârdan.
FLĂMÂNDA
Chiar dacă nu a fost rezultatul acţiunii stihiilor naturii, o altă groapă care merită să fie adusă în atenţie este cea care, în august 2009, i-a înghiţit, la propriu, limuzina unui gălăţean care abia îşi cumpărase maşina şi nici măcar nu apucase să îşi facă asigurare. Şoferul maşinii, un tânăr de 19 ani, a afirmat atunci că se plimba noaptea pe faleză superioară cu câţiva amici şi nu a observat groapa adâncă de circa trei metri, săpată în mijlocul drumului, chiar în apropierea Curţii de Conturi. Nici nu ar fi avut cum să o vadă, deoarece firma turcească Yapi, care lucra la remedierea sistemului de canalizare în zonă, nu amplasase panouri reflectorizante care să îi avertizeze pe şoferi şi nici nu îngrădise groapa.
STĂPÂNA INELULUI
Zona celei mai mari intersecţii circulare din oraş, Inelul de Rocadă, a fost de-a lungul anilor, locul prin care nu s-a trecut. La propriu, pentru că din cauza repetatelor surpări produse în asfalt circulaţia a fost închisă pe perioade lungi de timp. Constructorii care au efectuat lucrările de reabilitate a şoselei măcinate în subteran de un pârâu subteran nu au găsit, se pare, reţeta pentru a stopa acţiunea apei asupra solului. Ultimele surpări în zonă au fost în urmă cu circa patru ani. Asfaltul este, însă, în continuare plin de valuri, semn că pârâul este pregătit se ne mai ofere gropi în viitor.
GROPZILLA
Situată pe strada Oltului, este cel mai tânăr membru al familiei gropilor din Galaţi. S-a născut pe 29 mai 2012, la o oră de trafic intens, surparea producându-se nu treptat, ci brusc, sub ochii riveranilor şi ai şoferilor care circulau pe această arteră. Prăbuşirea asfaltului, însoţită de un vuiet ca de cutremur, s-a soldat cu un hău adânc de peste şapte metri şi cu un diametru de peste 10 metri, care se lărgeşte pe zi ce trece. Cauza: spargerea unei conducte de apă. O dată cu surparea asfaltului s-a spart şi canalul colector. Cei de la Apă-Canal şi ceilalţi furnizor de utilităţi trebuie să elaboreze acum o strategie de remediere a situaţiei, dar până la demararea lucrărilor strada a fost închisă, iar groapa împrejmuită parţial cu saci de nisip pentru a se împiedica scurgerea apelor pluviale în crater.
PRIMĂRIŢA
Ultima groapă a seriei este una care nu s-a ivit în mijlocul vreunei şosele, ci una cu care puteţi face cunoştinţă dacă ajungeţi în parcarea de la Primărie, vizavi de Garda de Mediu. Adică fix în centrul oraşului şi în „ochiul” mai marilor urbei. Craterul, care ocupă cam două locuri de parcare, este adânc de circa doi metri şi lat tot pe-atâta şi stă bine mersi în drum, înconjurat cu câteva garduri, de mai bine de două luni. Surparea asfaltului a scos la iveală o hrubă, care, pe motiv că pare interesantă pentru cei de la Muzeul de Istorie, nu a fost astupată prin grija municipalităţii nici în ziua de astăzi.
