Şi-au ipotecat casa pentru a putea continua proiectele europene

Şi-au ipotecat casa pentru a putea continua proiectele europene
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
  • Pentru că au rămas fără bani, mulţi beneficiari vor intra în imposibilitate de plată şi vor acumula datorii uriaşe la stat

Blocarea fondurilor europene din cadrul POSDRU, în luna august a acestui an, începe abia acum să aibă efecte vizibile asupra beneficiarilor. Aceştia se plâng de faptul că au rămas fără surse de finanţare pentru proiectele în derulare, după ce banii europeni au fost sistaţi.
Pentru a suplini lipsa banilor, unii dintre beneficiari au fost nevoiţi să-şi ipotecheze casele, să-şi vândă maşinile sau să facă împrumuturi la bănci. „Ştim că autorităţile europene au oprit fondurile pentru POSDRU din cauza neregulilor depistate în modul în care au fost folosiţi banii de către unii beneficiari. Totuşi, nu putem fi cu toţii incluşi în acelaşi cerc. Deşi nu mai primim bani, ni se cere să respectăm anumite termene. Noi cu ce ne deplasăm, cu ce ne cazăm şi ce mâncăm în localităţile în care mergem câte patru sau cinci zile pentru a desfăşura proiectele? În maxim o lună, dacă lucrurile nu se schimbă, vom intra în imposibilitate de plată”, a explicat Radu Oprea, reprezentant al Centrului de Dezvoltare SMART şi al Patronatului Tinerilor Întreprinzători din Regiunea de Sud-Est, într-o conferinţă de presă organizată ieri, la Galaţi.
Pierzători cu adevărat sunt, însă, cei peste 4.000 de tineri şi persoanele defavorizate din mediul rural, vizaţi de aceste proiecte, în Regiunea de Sud-Est. Centrul de Dezvoltare SMART are în desfăşurare patru proiecte. „Datoriile acumulate către stat, provenite din impozite, contribuţii şi penalizări la întârzieri se ridică în prezent la circa 160.000 de euro”, adaugă Radu Oprea.

Lipsă de profesionalism şi legislaţie ambiguă

Alte aspecte de care se mai plâng cei care desfăşoară proiecte finanţate prin POSDRU sunt birocraţia extraordinar de mare, lipsa de pregătire şi profesionalism a celor care sunt puşi să verifice eligibilitatea proiectelor şi legislaţia ambiguă existentă, încă, în acest domeniu. „Nu înţelegem de ce din cauza unor beneficiari care au folosit fondurile în scopuri diferite faţă de cele anunţate avem toţi de suferit. De asemenea, e greu de înţeles şi poziţia Autorităţii de Management şi a organismelor intermediare, cu atât mai mult cu cât cel puţin jumătate din banii europeni viraţi prin POSDRU se întorc către stat”, este de părere şi Irinel Oprea, de la Centrul de Consultanţă şi Studii Europene.

Statul va plăti 400 de milioane de lei

Pe de altă parte, ministrul afacerilor externe, Leonard Orban, a declarat că plăţile pentru POSDRU ar putea fi reluate din luna decembrie, cu condiţia schimbării regulilor de gestionare a banilor europeni. Totul depinde, însă, de constatările unei noi misiuni de audit care va veni de la Bruxelles, în luna noiembrie. Până atunci, autorităţile române au hotărât alocarea de la bugetul de stat către autorităţile române a unei sume totale de 209 milioane de lei. E posibil ca suma să crească în perioada viitoare undeva la 400 de milioane de lei.
Conferinţa desfăşurată ieri a fost organizată de Coaliţia 52, organizaţia APIENE Galaţi şi AFIR Galaţi.

Citit 2808 ori Ultima modificare Miercuri, 10 Octombrie 2012 22:31

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.