"INTERVIURI DE TOP" - Klaus Iohannis: "Nu trebuie să fii neamţ pentru a fi un bun administrator"

"INTERVIURI DE TOP" - Klaus Iohannis: "Nu trebuie să fii neamţ pentru a fi un bun administrator"
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

„În spatele proiectelor care au dezvoltat Sibiul stă foarte multă muncă, o echipă foarte bine închegată şi eficientă şi o strategie de dezvoltare care a luat în considerare necesităţile comunităţii”


Sibiul, capitală culturală europeană, veche cetate săsească, dar un oraş în care te simţi ca în Occident, Sibiul care poate sta cu demnitate lângă oricare alt oraş medieval al Europei. "Sibiu!", spunem adesea cu admiraţie şi cu un soi de invidie. Tot ceea ce a devenit Sibiul în ultimii 13 ani i se datorează, fără tăgadă, lui Klaus Iohannis, pe care sibienii l-au ales de trei ori consecutiv să le fie primar.

Cu sau fără carnet de partid, Iohannis poate fi un model de primar demn de urmat la nivel naţional, tocmai de aceea am încercat să aflăm în cadrul acestui interviu dacă trebuie să ai spirit german pentru a fi un bun administrator şi care sunt secretele unei administraţii eficiente care să transforme un oraş în... SIBIU!

- Ce înseamnă Sibiul pentru omul, sasul şi primarul Klaus Iohannis?

- Sibiul este oraşul în care m-am născut, e oraşul în care locuiesc, e oraşul pe care îl administrez de 12 ani. După revoluţia din 1989, mulţi dintre etnicii germani au ales să părăsească Sibiul, însă eu am decis să rămân în Sibiu pentru că aici este locul meu.

- V-aţi gândit vreodată, în copilărie, că veţi ajunge primar?

- Recunosc că nu. Eu sunt profesor de fizică şi am fost o perioadă inspector şcolar adjunct şi apoi inspector şcolar general, însă politică şi administraţie locală nu am făcut până de curând. Prima candidatură a mea la funcţia de primar al Sibiului, în 2000, a fost în realitate un proiect pe care colegii mei din Forumul Democrat al Germanilor mi l-au propus. Cred că nici unul dintre noi nu se aştepta la acel rezultat care sigur că ne-a bucurat enorm.

- Aţi predat la Liceul Brukenthal, la care aţi fost elev. Nu vă e dor de catedră?

- Acum sunt primar şi îmi place foarte mult ceea ce fac. Dar recunosc că, în momentul în care nu o să mai fiu primar, o să mă întorc cu plăcere la catedră. Mi-a plăcut perioada în care am fost profesor.

- Aţi fost profesor de fizică, iar soţia dumneavoastră este profesoară de engleză. Ce părere aveţi despre situaţia actuală a învăţământului românesc?

- Din păcate, învăţământul în România este în prezent rezultatul unei politici extrem de inconsecvente în acest domeniu. Pe lângă un nivel foarte scăzut al remuneraţiei profesorilor, şcolile au fost comasate, programa a suferit modificări destul de mari, examinările naţionale au trecut prin multe schimbări în foarte puţin timp şi a fost introdusă clasa 0 în şcoli fără a avea în prealabil o infrastructură corespunzătoare. Toate aceste schimbări rapide, fără a avea timp de pregătire logistică, au ca rezultat un sistem destul de dezorganizat, cu care profesorii reuşesc cu greu să ţină pasul şi care-i afectează pe elevi, în sensul instabilităţii cerinţelor. Cred că este nevoie acută şi urgentă de o organizare mai riguroasă în învăţământ. Trebuie să existe o constanţă pentru ca sistemul să înceapă să funcţioneze din nou aşa cum trebuie.

- Randamentul, viteza, impulsul (mărimi fizice) şi principiile acestei discipline - inerţia, acţiunea, interacţiunea - se aplică şi în administratie? Cum?

- Fizica se bazează pe logică. Da, mărimile şi principiile fizicii se aplică sub o anumită formă şi în administraţia publică. Administraţia publică trebuie să fie eficientă, să fie echilibrată din punctul de vedere al cheltuielilor şi veniturilor şi să fie îndreptată exclusiv către nevoile comunităţii pe care o administrează. Orice acţiune a administraţiei publice, de la investiţii în străzi şi până la stabilirea nivelului taxelor şi impozitelor, cauzează un efect puternic în viaţa comunităţii.

- România condusă de Carol I şi de Ferdinand a cunoscut vremuri de glorie. Credeţi că avem nevoie de spiritul german în administraţie? Şi ce înseamnă, de fapt, spiritul săsesc?

- În realitate, nu cred că doar pentru că cineva e sas sau neamţ va face o treabă bună. Cred că, indiferent de etnie, trebuie să fii un bun gospodar pentru a fi un bun administrator. Sigur, în conştiinţa românilor a rămas faptul că nemţii au anumite calităţi care îi recomandă ca buni gospodari şi acest lucru a contat probabil şi în numărul de voturi pe care le-am primit la alegeri. Cred însă că, pe lângă aceasta, au contat foarte mult proiectele pe care am reuşit să le duc la bun sfârşit pentru Sibiu.

- Din punctul dumneavoastră de vedere, care este cea mai mare realizare de când sunteţi primar?

- Nu pot să mă opresc doar la un singur proiect. Toate au fost importante pentru mine şi pentru sibieni. Programul Sibiu Capitală Culturală Europeană, amplul proiect de reabilitare şi extindere a reţelelor de apă şi canalizare, reabilitarea străzilor, modernizarea şi extinderea Aeroportului Internaţional Sibiu, toate acestea au fost şi sunt în continuare proiecte foarte importante pentru mine şi pentru sibieni.

- Care este valoarea totală a fondurilor investite în infrastructura Sibiului de când sunteţi primar?

- Sibiul s-a gospodărit din fondurile locale şi din fondurile provenite din împrumuturile rambursabile contractate de municipalitate, dar şi cu ajutorul fondurilor europene. În ceea ce priveşte proiectul de reabilitare a străzilor din municipiul Sibiu, doar în ultimii opt ani au fost modernizate peste 220 de străzi din Sibiu. Acest proiect a fost finanţat din bugetul local al Sibiului, dar şi din trei credite contractate de municipalitate de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, care însumează 36,5 milioane de euro. De asemenea, pentru modernizarea Aeroportului Internaţional Sibiu am contractat credite externe în valoare de 90 de milioane de lei. Au existat şi sunt în derulare o serie de proiecte finanţate din fonduri europene, care totalizează peste 120 de milioane de euro. Aceste proiecte se referă la reabilitări de străzi din centrul istoric, modernizarea unui centru pentru copii cu handicap, instruirea personalului din administraţie, construirea unui nou viaduct important şi un foarte amplu proiect de extindere şi modernizare a reţelelor de apă şi canalizare precum şi crearea unor staţii de tratare şi epurare moderne. Prin urmare, în Sibiu, în ultimii zece ani am investit aproximativ 200 de milioane de euro.

- Vă bucuraţi de încrederea şi susţinerea sibienilor, aţi primit distincţii din partea statului român şi recunoaşterea unor state precum Germania, Luxemburg, Austria şi Belgia. Care este cea mai preţioasă pentru dumneavoastră?

- Toate sunt la fel de importante pentru mine şi mă simt onorat. Sunt bucuros că partenerii noştri externi au decis că merit aceste înalte decoraţii de stat şi reprezintă o satisfacţie personală şi profesională pentru mine.

- Ce părere are familia dumneavoastră (părinţii şi sora, despre care am citit că sunt plecaţi din ţară), despre modul în care s-a transformat Sibiul cu dumneavoastră primar?

- Familia mea m-a sprijinit şi m-a încurajat în toate proiectele pe care le-am iniţiat în Sibiu. Sunt încântaţi de fiecare dată când vin în Sibiu şi asta mă bucură din punct de vedere personal.

- Care este secretul pentru a transforma un municipiu al României într-un oraş cum este Sibiul?

- Nu e nici un secret. În spatele proiectelor care au dezvoltat Sibiul din punct de vedere economic, turistic, cultural şi administrativ stă foarte multă muncă, o echipă foarte bine închegată şi eficientă şi o strategie de dezvoltare care a luat în considerare necesităţile comunităţii.

- Dacă aţi fi într-o poziţie de decizie la nivel naţional, ce măsuri aţi lua pentru a sprijini administraţia publică locală?

- În primul rând, cred că este nevoie de o descentralizare reală. Administraţiile locale sunt cele mai apropiate de comunitatea în care funcţionează şi deci cunosc realităţile şi nevoile respectivei comunităţi. De aceea, cred că cel mai eficient ar fi ca deciziile cu impact local să fie descentralizate. Ca descentralizarea să fie completă însă, ar trebui descentralizate şi fondurile necesare. Din acel punct, comunitatea va şti să se gospodărească foarte bine. O lege generală nu acoperă specificitatea fiecărei comunităţi şi de aici apar problemele şi sincopele.

- Ce sfaturi i-aţi da unui primar aflat la început de drum, care şi-ar dori să facă pentru comunitatea lui măcar un sfert din ceea ce aţi făcut dumneavoastră pentru Sibiu?

- Nu aş vrea să dau sfaturi. Nu există o reţetă general valabilă pentru toate comunităţile. Ca primar trebuie să fii conectat la comunitatea pe care o administrezi şi de aici se desprind proiectele care dezvoltă comunitatea respectivă.

Cine este Klaus Iohannis

Klaus Werner Iohannis s-a născut la Sibiu, într-o zi de 13 (iunie 1959), dar fără ghinion. Părinţii săi, saşi transilvăneni, au emigrat în 1992 în Germania. Iohannis a absolvit în 1983 Facultatea de Fizică din cadrul Universităţii „Babeş Bolyai” din Cluj Napoca. Până în 1989 a fost profesor la diferite şcoli şi licee din Sibiu, pentru ca până în 1997 să devină coleg de cancelarie cu foştii lui profesori de la Liceul Brukenthal, al cărui elev a fost. În 1997 a devenit inspector general adjunct, în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Sibiu, iar în perioada 1999-2000 a fost inspector general. Pe 30 iunie 2000 a fost ales primar al municipiului Sibiu, funcţie pe care o deţine neîntrerupt de 13 ani, ajungând la cel de-al patrulea mandat! Primarul vorbeşte fluent germana şi engleza. Este căsătorit cu Carmen Iohannis, profesoară de limba engleză la Colegiul Naţional "Gheorghe Lazăr" din Sibiu, şi nu are copii.

De la Forumul Germanilor la PNL

Iohannis a devenit în 1990 membru al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR), iar în perioada 2001-2013 a deţinut funcţia de preşedinte al acestei structuri. Pe 20 februarie anul acesta, primarului Sibiului a devenit membru PNL, iar o zi mai târziu, liberalii au votat o derogare de vechime, care să-i permită să candideze la o funcţie în conducerea partidului. Şi astfel, Iohannis a devenit prim-vicepreşedinte PNL, al doilea om în partid după Crin Antonescu. Iohannis a intrat în atenţia publică în octombrie 2009, imediat după căderea guvernului Boc, când a fost propus şi susţinut la funcţia de premier al României de PNL, PC şi UDMR, numai că preşedintele reales Traian Băsescu l-a preferat pe consilierul BNR Lucian Croitoru.

Păreri despre edilul Sibiului: „Zâmbet de John F. Kennedy”

Celebritatea şi realizările lui Iohannis au trecut graniţa României. Astfel, într-o carte publicată în SUA de James Rosapepe, fost ambasador al SUA la Bucureşti, şi de soţia acestuia, Sheila Kast, reporter al unui post de radio din Maryland, "Dracula is Dead: How Romanians Survived Communism, Ended it, and Emerged as the New Italy Since 1989", un capitol întreg îi este dedicat lui Johannis. Iată cele mai importante aprecieri şi păreri exprimate de-a lungul timpului despre edilul Sibiului.

În atenţia jurnaliştilor germani

“Klaus Iohannis este primarul de succes al oraşului istoric Sibiu, iar zâmbetul său ne aduce aminte de John F. Kennedy. Sasul din Transilvania face acum pasul în elita politicii românesti”, a scris „Markische Zeitun”. „Pentru prima data în istoria politicii din România, un etnic german ajunge într-o înalta funcţie de conducere. Partidul Naţional Liberal l-a ales pe Klaus Iohannis, un sas din Ardeal, în functia de prim-vicepresedinte”, au scris cu entuziasm ziarele germane Die Welt, Die Zeit, Der Spiegel şi Frankfurter Rundschau.

Premiat şi lăudat de preşedinţii României

„Îl cunosc de mult pe Klaus Iohannis, l-am apreciat, e un neamţ ardelean cu trăsăturile binecunoscute, un bun gospodar şi un om aplicat, ordonat, cu o gândire deschisă şi sănătoasă. El s-a ferit să intre în vreo formaţiune politică. Şi asta am apreciat la vremea respectivă, când era preşedintele FDGR, era apreciat de oameni”, a declarat despre Iohannis fostul preşedinte al României, Ion Iliescu.

În 2007, şeful statului, Traian Băsescu, i-a acordat Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler pentru a-i răsplăti, după cum scrie pe diplomă „meritele excepţionale” şi „devotamentul pus în slujba cetăţenilor pentru contribuţia personală la revigorarea culturală şi spirituală a municipiului Sibiu - Capitală Culturală Europeană 2007 - prin acţiunile organizate pentru ca istoria noastră să se păstreze vie în sufletele sibienilor”. În 2012, primarului Sibiului i s-a conferit Ordinul Naţional al României "Pentru Merit" în grad de "Cavaler".

Proiect pentru PNL

„Venind în rândurile PNL, Klaus Iohannis vine în rândurile USL. Când vorbesc despre proiectul Iohannis, vorbesc despre o deschidere a societăţii în sensul unor elite. De astăzi, PNL e mai bogat, mai puternic, mai prestigios”, a declarat liderul PNL şi preşedintele Senatului României, Crin Antonescu.

Citit 6493 ori Ultima modificare Marți, 09 Aprilie 2013 12:16

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.